Războiul din Orientul Mijlociu produce efecte economice globale majore și pune presiune directă pe inflație, creștere economică și stabilitate financiară, avertizează Cosmin Marinescu, economist, profesor ASE și viceguvernator al BNR. Într-o analiză amplă privind implicațiile conflictului din Golf, oficialul BNR susține că actuala criză energetică generează simultan inflație ridicată și încetinire economică, într-un context deja fragil pentru România, marcat de dezechilibre fiscale și instabilitate politică.
„Cu sau fără armistițiu durabil, războiul din Orientul Mijlociu alimentează incertitudini severe, antrenând creșterea inflației, în tandem cu încetinirea activității economice. Pe termen scurt, impactul asupra inflației rezultă direct din scumpirea combustibililor. Însă efectele pe termen lung sunt mult mai dificil de proiectat, întrucât depind atât de durata și intensitatea conflictului, cât și de transmisia în prețurile de consum. Situația energetică actuală este exact genul de șoc exogen, lipsit de cauze monetare, pe care băncile centrale ar trebui, teoretic, să-l «treacă cu vederea», cel puțin deocamdată. Sunt însă deosebit de importante atât elaborarea unor scenarii de risc asociate prognozelor, cât și comunicarea eficientă a abordărilor de politică monetară. Conjunctura actuală este, de altfel, una complicată, date fiind situația fiscală fragilă și instabilitatea politică recentă, factori care își pun amprenta și asupra politicii monetare”, a explicat Cosmin Marinescu.
Petrolul s-a scumpit accelerat, iar efectele se văd deja în inflație
Escaladarea tensiunilor din Golf a dus la creșteri puternice ale prețului petrolului. Potrivit datelor prezentate de viceguvernatorul BNR, petrolul Brent a ajuns în martie la 103 dolari/baril, cu aproximativ 50% peste nivelul din primele două luni ale anului, iar în aprilie a urcat la aproximativ 115 dolari/baril. În prognoza EIA pentru trimestrul al doilea, prețul petrolului apare la peste 110 dolari/baril.
„Prețurile de consum resimt acest șoc aproape instantaneu și chiar anticipat, în special pe canalul combustibililor. Însă, cele mai expuse la o accelerare pe termen mai lung sunt costurile de producție, care vor presa în continuare asupra prețurilor de consum. Potrivit diagramei de mai sus, pentru finalul acestui an putem estima creșteri de 1,5 – 2 puncte procentuale, inflația Ormuz, peste traiectoriile de inflație proiectate în absența șocului din Golf, însă spectrul riscurilor este, de fapt, mult mai profund. Războiul provoacă deja perturbări majore în lanțurile de aprovizionare, producătorii europeni raportând cea mai mare prelungire a termenelor de livrare din ultimii aproape patru ani. Indicatorii conjuncturali surprind această deteriorare: de exemplu, Purchasing Managers Index privind activitatea economică în zona euro a scăzut în martie la 50,7, iar în aprilie la 48,6, sub pragul care separă perspectivele unei creșteri de cele ale unei contracții economice”, potrivit oficialului BNR.
România resimte deja efectele noului șoc energetic
Viceguvernatorul BNR a explicat că economia României este deja afectată de creșterea prețurilor la energie și combustibili, chiar dacă cererea internă se află într-o fază de slăbiciune.
„În România, în pofida fazei deficitare a cererii din economie, majorarea prețurilor la energie a determinat creșterea inflației peste așteptări în luna martie, la aproape 10%. Principala cauză a fost scumpirea combustibililor cu circa 13%, iar luna aprilie va aduce un nou impuls al inflației, la peste 10%. Inflația afectează consumul deja comprimat: încă din februarie, vânzările cu amănuntul erau în scădere față de anul trecut cu 6,8%. Perspectivele lunilor următoare nu sunt încurajatoare, traficul petrolierelor din Golful Persic fiind încă obturat. Dacă tensiunea se prelungește, prețurile ridicate la energie ar putea, prin efecte de runda a doua, să forțeze persistența «inflației Ormuz» pentru mai multe trimestre”, afirmă Marinescu.
Acesta a subliniat însă că România are o dependență energetică mai redusă față de multe alte state europene.
„Dependența energetică a României este mai redusă în comparație cu majoritatea statelor europene. Dar situația actuală subliniază totuși necesitatea de a reduce și mai mult dependența de combustibilii fosili. Petrolul importat reprezintă doar o treime din resursele de energie primară”, a explicat acesta.
BNR preferă o abordare prudentă și evită reacțiile agresive
În acest context, BNR a decis în luna aprilie să mențină neschimbată rata dobânzii de politică monetară și să adopte o strategie de tip „wait-and-see”.
„Tipologia șocului, conjunctura economică și balanța riscurilor au determinat, în ședința Consiliului de administrație al BNR din luna aprilie, o reacție de tip wait-and-see, așteptată de altfel. Însă răspunsul BNR trebuie văzut într-un context mai larg. Războiul a inflamat prețul țițeiului, generând o creștere rapidă a inflației mondiale și alimentând riscurile. Reacția de manual a băncilor centrale a fost aceea de a evita schimbarea parametrilor politicii monetare. Această atitudine se poate schimba dacă devine evidentă amplificarea șocului energetic și inflamarea așteptărilor inflaționiste”, spune oficialul BNR.
Potrivit acestuia, băncile centrale încearcă să evite reacții bruște care ar putea destabiliza și mai mult economia.
„O intervenție acum, prin înăsprirea condițiilor monetare, s-ar putea dovedi prematură din perspectiva sincronizării efectelor în economie, în eventualitatea în care conflictul va înceta relativ curând, iar petrolierele își vor relua traseul prin strâmtoarea Ormuz. Efectele politicii monetare, vizibile cu un anumit decalaj temporal, se pot suprapune, contradictoriu, tocmai pe atenuarea presiunilor inflaționiste. În plus, deteriorarea proiecțiilor de creștere economică ar deveni și mai severă dacă băncile centrale ar recurge direct la creșteri ale dobânzii de politică monetară”, a avertizat viceguvernatorul BNR.
Economia globală încetinește, iar România rămâne vulnerabilă
Viceguvernatorul BNR a transmis că noul șoc energetic afectează direct perspectivele economiei mondiale și ale României.
„Conflictul din Golf reprezintă un factor de încetinire pentru economia globală, cu cel puțin 0,3 puncte procentuale mai jos față de media ultimilor doi ani (3,4%), după estimările FMI. În plan regional, noul șoc energetic se suprapune cu incertitudinile generate de conflictul din Ucraina. De exemplu, pentru România, prognozele Băncii Mondiale și ale FMI sunt semnificativ revizuite în jos, până la 0,5% și, respectiv, 0,7%”, afirmă Marinescu.
Acesta a avertizat că România continuă să fie afectată de inflație ridicată, deficit bugetar mare și costuri crescute de finanțare.
„În prezent, România se distinge prin inflație ridicată și creștere economică modestă, dar și prin dezechilibre bugetare și de cont curent persistente. Iar acestea se reflectă în percepția investitorilor, care atribuie României cea mai ridicată primă de risc din regiune. În 2025, România a cheltuit 2,8% din PIB cu dobânzile aferente finanțării datoriei publice, aproape dublu față de acum patru ani. Iar în bugetul pentru 2026, cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute să ajungă la 3% din PIB”, a explicat oficialul BNR.
În analiza sa, Marinescu susține că România trebuie să continue consolidarea bugetară și implementarea investițiilor strategice, evitând în același timp deteriorarea credibilității economice.
„Prioritatea României rămâne consolidarea fiscală, nu doar din perspectiva stabilității macroeconomice, dar și pentru crearea spațiului necesar politicii monetare, dată fiind perpetuarea, în ultimii ani, a dominanței fiscale în mix-ul politicilor economice. În actualul context fiscal-bugetar, când economia resimte din plin efectele măsurilor de ajustare a deficitului bugetar, iar deficitul de cerere din economie se adâncește la cote severe, politica monetară întâmpină provocarea de a evita să pună «sare pe rană», prin creșterea dobânzii de referință, ca reacție de răspuns la primele șocuri de ofertă”, a afirmat viceguvernatorul BNR.
Acesta avertizează că actuala criză politică poate afecta serios încrederea investitorilor și stabilitatea economică a României.
„În vârtejul incertitudinilor globale, situația politică internă riscă să afecteze credibilitatea economică a României, reducând încrederea investitorilor și a piețelor financiare. Criza politică actuală tulbură coordonatele economice, deja deteriorate.
Nevoia de stabilitate politică și guvernamentală este deosebit de importantă în acest an, având în vedere miza strategică a obiectivelor asumate, de consolidare a situației finanțelor publice, de implementare a investițiilor din fonduri europene, în special a celor din PNRR, precum și miza unor proiecte majore de cooperare internațională, precum aderarea la OECD în 2026”, a concluzionat acesta.
Vezi analiza completă aici.
Editor : A.D.
