Șefa FMI, Kristalina Georgieva, a avertizat miercuri, într-o conferință, că economia globală intră într-o perioadă de crize suprapuse, cu datorii publice în creștere și presiuni persistente asupra prețurilor la energie. În acest context, instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru România în 2026, la doar 0,7%, semnalând riscuri majore pentru stabilitatea financiară și pentru nivelul de trai.
Șefa Fondul Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, avertizează că economia mondială traversează o perioadă fără precedent, marcată de „crize suprapuse” care riscă să prelungească efectele scumpirilor și să limiteze capacitatea guvernelor de a interveni.
Potrivit acesteia, nivelul datoriei publice globale este pe un trend ascendent și ar putea depăși pragul de 100% din PIB până în 2029, un nivel nemaiîntâlnit de la finalul Al Doilea Război Mondial. În aceste condiții, guvernele sunt obligate să mențină un echilibru dificil între susținerea populației vulnerabile și menținerea stabilității bugetare.
Kristalina Georgieva a atras atenția că unele măsuri luate de guverne pentru a proteja populația pot avea efecte inverse. Reducerile masive de taxe la combustibili sau limitarea exporturilor de energie, deși populare pe termen scurt, riscă să prelungească perioada de prețuri ridicate.
„Astfel de acțiuni, chiar dacă sunt motivate de dorința de a proteja populația, nu vor face altceva decât să prelungească durerea provocată de prețurile ridicate”, a avertizat șefa FMI.
În opinia acesteia, guvernele trebuie să adopte reforme structurale și să investească în productivitate, deoarece o economie puternică reprezintă cea mai bună protecție împotriva șocurilor viitoare.
FMI: Crizele energetice pot dura ani
Un alt semnal de alarmă vine din zona energetică. Potrivit estimărilor analizate în contextul actualelor tensiuni geopolitice și al perturbărilor din piețele de mărfuri, prețurile ridicate la energie ar putea persista pe termen lung, inclusiv până în a doua jumătate a deceniului.
În acest context, FMI subliniază că țările trebuie să își adapteze politicile fiscale și monetare la noile realități economice și să își consolideze rezervele financiare pentru a face față unor șocuri viitoare.
În final, șefa instituției a subliniat rolul FMI de sprijin pentru statele aflate în dificultate, afirmând că instituția va continua să ofere finanțare și expertiză țărilor care se confruntă cu crize economice majore.
„Vom continua să ne îndeplinim rolul de pompier pentru țările care au nevoie de ghidaj pentru a trece prin această perioadă dificilă”, a declarat Kristalina Georgieva.
Economia României încetinește puternic
În același timp, cel mai recent raport „World Economic Outlook” al FMI a adus vești îngrijorătoare pentru România. Instituția a redus la jumătate prognoza de creștere economică pentru anul 2026, estimând un avans de doar 0,7%, față de 1,4% cât era estimat anterior.
Potrivit estimărilor, economia României ar urma să accelereze abia în 2027, când creșterea ar putea ajunge la aproximativ 2,5%, iar inflația ar începe să se tempereze.
Citește și:
Editor : C.A.
