Cercetări recente plasează microbiomul intestinal în centrul sănătății umane, arătând că modificările bacteriilor din intestin pot influența direct funcționarea creierului și evoluția memoriei, inclusiv ritmul declinului cognitiv.
Adesea numit „al doilea creier” al organismului, intestinul este din ce în ce mai recunoscut pentru rolul său în sănătatea generală. Cercetări noi sugerează că ar putea juca un rol direct în îmbătrânirea creierului, în timp ce alte studii încep să identifice cum arată, de fapt, un intestin „sănătos”, relatează Euronews.
În centrul acestor descoperiri se află microbiomul, termen colectiv pentru trilioanele de microorganisme care trăiesc într-un anumit mediu, precum intestinul uman.
Cercetători de la Stanford Medicine și Arc Institute din Palo Alto au încercat să înțeleagă de ce unele persoane se confruntă cu declin cognitiv mai devreme decât altele.
„Ceea ce am descoperit este că ritmul declinului memoriei nu este predeterminat; el este activ influențat în organism, iar tractul gastrointestinal este un regulator esențial al acestui proces”, a declarat Christoph Thaiss, doctor în științe și profesor asistent de patologie.
Microbiomul se schimbă odată cu vârsta
Cercetătorii au analizat microbiomul intestinal, populația de bacterii prezentă în mod natural în intestin, și au constatat că acesta se modifică odată cu înaintarea în vârstă. La șoarecii mai în vârstă, anumite grupuri de bacterii devin mai frecvente.
Aceste schimbări sunt detectate de celulele imunitare din intestin, care declanșează inflamația. Acest lucru perturbă comunicarea dintre intestin și creier, făcând mai dificil pentru nervul vag să transmită semnale către hipocamp, regiunea responsabilă de memorie.
Atunci când cercetătorii au stimulat acest nerv la șoarecii vârstnici, memoria s-a îmbunătățit semnificativ: animalele au reușit să recunoască obiecte noi și să navigheze prin labirinturi la fel de bine ca șoarecii mai tineri.
„Tindem să considerăm declinul memoriei ca un proces care ține exclusiv de creier”, a spus Thaiss. „Dar acest studiu arată că putem îmbunătăți formarea memoriei și activitatea cerebrală prin modificarea compoziției tractului gastrointestinal, un fel de telecomandă pentru creier.”
În loc să localizeze cauza îmbătrânirii creierului doar la nivel cerebral, aceste descoperiri sugerează că factori din alte părți ale corpului, precum intestinul, joacă un rol major în menținerea minții ascuțite.
Acest lucru deschide calea către noi abordări pentru protejarea memoriei, de la diete personalizate și probiotice până la terapii care stimulează nervul vag.
Cu un pas mai aproape de identificarea unui intestin „sănătos”
Completând această imagine a relației dintre intestin și creier, un studiu din 2026 coordonat de Universitatea Cambridge a identificat un grup anterior necunoscut de bacterii intestinale, numit CAG-170. Cercetătorii au descoperit că aceste microorganisme apar mult mai frecvent la persoanele sănătoase și sunt mai rare la cei cu boli cronice.
Echipa a analizat peste 11.000 de mostre de microbiom intestinal din 39 de țări și a constatat că multe bacterii intestinale rămân necultivate și insuficient studiate.
Bacteriile CAG-170 sunt stabile în timp și par să susțină alte microorganisme din intestin, producând în același timp vitamina B12, ceea ce sugerează că joacă un rol important în menținerea unui ecosistem intestinal echilibrat.
În timp ce unele bacterii intestinale sunt asociate cu un microbiom sănătos, alte bacterii și compuși, cunoscuți sub numele de metaboliți, ar putea ajuta la detectarea unor boli specifice.
Folosind inteligența artificială și învățarea automată, un studiu recent realizat de Universitatea din Birmingham și University Hospitals Birmingham NHS Foundation Trust a identificat componente ale microbiomului care ar putea contribui la depistarea și tratarea bolilor gastrointestinale, precum cancerul colorectal, cancerul gastric și bolile inflamatorii intestinale.
În ansamblu, aceste studii evidențiază microbiomul ca un regulator-cheie al sănătății, influențând funcții esențiale ale organismului, de la digestie și riscul de boli până la îmbătrânirea și funcționarea creierului.
Editor : M.I.
