Multe din cele mai importante plante comestibile cultivate de om, inclusiv grâul, cartofii și fasolea, conțin mai puține vitamine și minerale decât cu o generație în urmă. De vină este un fenomen invizibil despre care experții se tem că va provoca o epidemie de „foame ascunsă”, în care chiar și oamenii care consumă destule calorii nu vor obține nutrienții de care au nevoie pentru a avea o viață sănătoasă.
În 1988, năutul și orezul dintr-o porție de curry făceau parte dintr-o masă echilibrată din care puteai obține în jur de 22% din cantitatea de zinc de care o persoană are nevoie zilnic.
Astăzi, același fel de mâncare a devenit mai puțin hrănitor, procentul de zinc scăzând la 20%, potrivit unei analize a studiilor relevante.
Până în anul 2040, năutul ar putea conține încă și mai puțini nutrienți – doar 17% din zona zilnică recomandată, ceea ce expune persoanele care se bazează pe această plantă leguminoasă riscului crescut de dezvoltare a unor deficiențe ce le pot pune viața în pericol.
Forța invizibilă din spatele acestui fenomen dăunător este poluarea cu dioxid de carbon. Concentrațiile tot mai mari de carbon din atmosferă provocate de arderea combustibililor fosili au produs modificări puternice în felul în care plantele se dezvoltă – de la creșterea conținutului de zahăr la epuizarea unor nutrienți esențiali precum zincul.
Mâncarea pe care o consumăm astăzi „are o densitate nutrițională mai mică decât cea pe care o mâncau bunicii noștri, chiar dacă mâncăm exact același lucru”, a spus Kristie Ebi, profesoară de la Universitatea din Washington, pentru Washington Post.
„Amploarea problemei este uriașă”
Oamenii din țările bogate cu sisteme de sănătate dezvoltate au multe instrumente care îi ajută să facă față acestor schimbări, însă pentru persoanele din țările cele mai sărace și vulnerabile, consecințele ar putea fi devastatoare.
Un studiu a arătat că, până la mijlocul secolului, fenomenul ar putea expune peste 1 miliard în plus de femei și copii riscului de anemie feriprivă, din cauza nivelului scăzut de fier din organism – o afecțiune care poate provoca complicații în timpul sarcinii, probleme de dezvoltare și chiar moartea.
În același timp, în jur de 2 miliarde de oameni din toată lumea care suferă deja din cauza lipsei nutrienților s-ar putea confrunta cu probleme de sănătate încă și mai mari.
„Amploarea problemei este uriașă”, a avertizat Ebi.
Plantele depind de dioxidul de carbon ca să facă fotosinteză, dar asta nu înseamnă că ele cresc mai bine dacă este mai mult carbon în aer, potrivit oamenilor de știință.
O examinare a 32 de compuși din 43 de tipuri de plante cultivate a arătat că aproape toate plantele pe care oamenii le mănâncă au fost afectate negativ de nivelul crescut al dioxidului de carbon din atmosferă.
O mică schimbare poate extinde criza de sănătate la alte milioane de oameni
O echipă de cercetători de la Universitatea Leiden din Olanda a descoperit că nutrienții din aceste plante au scăzut în medie cu 3,2% față de nivelul înregistrat la finalul anilor ‘80, când concentrația de dioxid de carbon din atmosferă era de aproximativ 350 de părți per milion.
Cu toate că numărul pare unul mic, o scădere de doar câteva procente, în situația în care o mare parte din lume trăiește deja în pragul insuficienței nutriționale, ar putea împinge alte milioane de oameni într-o criză de sănătate.
Cercetătorii încearcă în continuare să înțeleagă cauzele exacte ale acestei schimbări. Una dintre teoriile principale este legată de faptul că dioxidul de carbon în plus ajută plantele să producă mai mulți carbohidrați – precum celuloza din frunze și tulpini sau amidonul care se găsește în cereale.
Cei care se opun eforturilor de reducere a emisiilor de carbon menționează acest efect pentru a susține că dioxidul de carbon este „hrană pentru plante”. Dar, fără o creștere a absorbției de minerale, plantele nu sunt capabile să producă mai multe proteine, acizi și alte molecule care le fac nutritive.
În consecință, recoltele cresc mai mult și mai repede, dar fiecare plantă culeasă are mai mult zahăr și mai puțini nutrienți decât înainte. Acest „efect de diluție” probabil că nu este sigurul factor care joacă un rol, potrivit biologului Lewis Ziska de la Universitatea Columbia.
„Planta devine mai eficientă, dar totul are un preț din perspectiva omului”
Din cauză că pot absorbi dioxid de carbon mai ușor, plantele rețin mai multă apă, ceea ce înseamnă că vor avea nevoie de mai puțină apă extrasă din pământ prin rădăcini, pierzând astfel mineralele care se dizolvă în acea apă.
„Planta devine mai eficientă, dar totul are un preț din perspectiva omului”, a explicat Ziska.
Și schimbările climatice pot modifica felul în care mineralele sunt distribuite prin sol, ceea ce afectează capacitatea plantelor de a le absorbi, potrivit studiilor.
Până în 2040, concentrația de zinc din năut se estimează că va scădea cu aproape 40% față de cea înregistrată în 1988. Scăderea va fi mai mică în cazul altor plante. În același timp, concentrația de calciu va crește în cazul orezului, cu toate că la alte plante ea va scădea.
„Sperăm că această cercetare ar putea fi o piesă de puzzle utilă pentru a spune: ‘Hei, vedem o schimbare, este semnificativă și poate că ar trebui să o tratăm cu seriozitate și să înțelegem ce se întâmplă cu hrana noastră”, a spus Sterre F. ter Haar, specialist în știința mediului de la Universitatea Leiden.
Peste jumătate din populația globală se confruntă cu un deficit de vitamine și minerale
Un studiu recent a estimat că peste jumătate din populația globală se confruntă cu un deficit de vitamine și minerale. Problemele legate de deficitul de zinc provoacă aproape o jumătate de decese în plus în rândul copiilor în fiecare an în urma unor boli care, de obicei, sunt tratabile.
Până în 2050, alte 175 de milioane de oameni ar putea avea probleme de sănătate din cauza deficitului de zinc și alte 122 de milioane ar putea ajunge să se confrunte cu un deficit de proteine, potrivit unui alt studiu.
Cel mai bun mod de a contracara efectele negative ale diluției de nutrienți este ca oamenii să consume o gamă cât mai largă de alimente, potrivit experților. Din moment ce fiecare plantă reacționează diferit la nivelul ridicat de dioxid de carbon din atmosferă, o dietă diversificată asigură compensarea pierderilor de minerale dintr-un aliment cu mineralele mai abundente dintr-un alt aliment consumat.
Profesorul de sănătate publică Samuel Myers a spus că, în ultimă instanță, cel mai bun mod de a proteja sănătatea oamenilor este să reducem emisiile de carbon, care nu doar că scad valoarea nutritivă a recoltelor, dar duc la intensificarea valurilor de căldură, a inundațiilor și a secetelor care afectează producția de alimente la nivel global.
Editor : Raul Nețoiu
