Imaginați-vă că internetul încetează brusc să funcționeze. Sistemele de plată din magazinul alimentar local nu mai funcționează. Sistemele de sănătate din spitalul regional nu mai funcționează. Instrumentele software de lucru și toate informațiile pe care le conțin dispar. Căutați informații, dar aveți dificultăți în a comunica cu familia și prietenii sau în a obține cele mai recente informații despre ceea ce se întâmplă, deoarece platformele de socializare nu mai funcționează. La fel cum cineva poate deconecta computerul dumneavoastră, este posibil să se închidă și sistemul la care este conectat, scrie Johan Linåker, lector în informatică la Universitatea Lund, în The Conversation.
Acesta nu este un scenariu exagerat. Defecțiunile tehnice, atacurile cibernetice și dezastrele naturale pot afecta părți esențiale ale internetului. Și, pe măsură ce guvernul SUA impune cerințe din ce în ce mai mari liderilor europeni, este posibil să ne imaginăm că Europa va pierde accesul la infrastructura digitală furnizată de firmele americane, ca parte a procesului de negociere geopolitică.
La Forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat „imperativul structural” pentru Europa de a „construi o nouă formă de independență” – inclusiv în ceea ce privește capacitatea tehnologică și securitatea. Și, de fapt, se fac deja demersuri pe tot continentul pentru a începe să se recâștige o oarecare independență față de tehnologia americană.
Un număr mic de mari companii tehnologice cu sediul în SUA controlează în prezent o mare parte din infrastructura mondială de cloud computing, adică rețeaua globală de servere la distanță care stochează, gestionează și prelucrează toate aplicațiile și datele noastre. Amazon Web Services (AWS), Microsoft Azure și Google Cloud dețin aproximativ 70% din piața europeană, în timp ce furnizorii europeni de servicii cloud dețin doar 15 %.
Cercetările lui Johan Linåker susțin ideea că dependența de câțiva furnizori globali crește vulnerabilitatea sectoarelor private și publice din Europa, inclusiv riscul de întrerupere a cloud computing-ului, fie că este cauzat de probleme tehnice, dispute geopolitice sau activități rău intenționate.
Două exemple recente – ambele rezultate din aparente defecțiuni tehnice – au fost incidentul AWS din octombrie 2025, care a durat câteva ore și a perturbat mii de servicii, cum ar fi aplicațiile bancare din întreaga lume, și incidentul major Cloudflare de două luni mai târziu, care trimis offline LinkedIn, Zoom și alte platforme de comunicare.
Impactul unei întreruperi majore a alimentării cu energie electrică asupra serviciilor de cloud computing a fost demonstrat și atunci când Spania, Portugalia și o parte din sud-vestul Franței au suferit o întrerupere masivă a alimentării cu energie electrică în aprilie 2025.
Ce se întâmplă în cazul unui blackout digital
Există semne că Europa începe să ia mai în serios necesitatea unei mai mari independențe digitale. În orașul suedez de coastă Helsingborg, de exemplu, un proiect cu durata de un an testează modul în care diverse servicii publice ar funcționa în cazul unei întreruperi digitale.
Persoanele în vârstă ar mai primi rețetele medicale? Serviciile sociale pot continua să ofere îngrijire și beneficii tuturor locuitorilor orașului?
Acest proiect de pionierat urmărește să cuantifice întreaga gamă de provocări umane, tehnice și juridice pe care le-ar crea o prăbușire a serviciilor tehnice și să înțeleagă ce nivel de risc este acceptabil în fiecare sector. Scopul este de a construi un model de pregătire pentru situații de criză care să poată fi împărtășit cu alte municipalități și regiuni în cursul acestui an.
În alte părți ale Europei, alți precursori iau măsuri pentru a-și consolida suveranitatea digitală, renunțând la dependența de marile companii tehnologice globale – în parte prin colaborare și adoptarea de software open source. Această tehnologie este tratată ca un bun public digital care poate fi mutat între diferite cloud-uri și operat în condiții suverane.
În nordul Germaniei, landul Schleswig-Holstein a făcut probabil cea mai clară ruptură cu dependența digitală. Guvernul landului a înlocuit majoritatea sistemelor informatice bazate pe Microsoft cu alternative open source, anulând aproape 70% din licențele sale. Obiectivul său este de a utiliza serviciile marilor companii de tehnologie doar în cazuri excepționale până la sfârșitul deceniului.
În Franța, Germania, Țările de Jos și Italia, guvernele investesc atât la nivel național, cât și transnațional în dezvoltarea de platforme și instrumente digitale open source pentru chat, video și gestionarea documentelor – asemănătoare cu piese lego digitale pe care administrațiile le pot găzdui în propriile condiții.
În Suedia, un sistem similar pentru chat, video și colaborare online, dezvoltat de Agenția Națională de Asigurări, funcționează în centre de date interne, fără apel la servicii cloud din străinătate. Acesta este oferit ca serviciu pentru autoritățile publice suedeze care caută alternative digitale suverane.
Alegerea dumneavoastră contează
Pentru ca Europa – și orice națiune – să abordeze în mod semnificativ riscurile reprezentate de întreruperea serviciilor digitale și colapsul cloud-ului, infrastructura digitală trebuie tratată cu aceeași seriozitate ca infrastructura fizică, cum ar fi porturile, drumurile și rețelele electrice.
Controlul, întreținerea și pregătirea pentru situații de criză a infrastructurii digitale ar trebui considerate responsabilități publice fundamentale, mai degrabă decât ceva ce poate fi externalizat către marile companii tehnologice globale, deschise influenței străine.
Pentru a încuraja o mai mare concentrare asupra rezilienței digitale în rândul statelor sale membre, UE a elaborat un cadru de suveranitate a cloud-ului pentru a ghida achiziționarea de servicii cloud – cu intenția de a menține datele europene sub control european. Se preconizează că viitoarea Lege privind dezvoltarea cloud-ului și a IA va aduce mai multă atenție și resurse în acest domeniu.
Guvernele și companiile private ar trebui încurajate să solicite securitate, transparență și interoperabilitate atunci când solicită oferte pentru furnizarea serviciilor lor cloud, nu doar prețuri mici. Dar, în același mod, ca indivizi, cu toții putem face diferența prin alegerile pe care le facem.
La fel cum este recomandabil să vă asigurați accesul la alimente, apă și medicamente în perioade de criză, fiți atenți la serviciile pe care le utilizați personal și profesional. Luați în considerare locul în care sunt stocate e-mailurile, fotografiile personale și conversațiile dvs. Cine poate accesa și utiliza datele dvs. și în ce condiții? Cât de ușor pot fi copiate, recuperate și transferate toate datele către un alt serviciu?
Nicio țară, și cu atât mai puțin un continent, nu va fi vreodată complet independentă din punct de vedere digital, și nici nu ar trebui să fie. Însă, prin eforturi comune, Europa poate asigura accesibilitatea sistemelor sale digitale chiar și în situații de criză – așa cum se așteaptă de la infrastructura sa fizică.
Editor : B.E.
