Alimentele ultraprocesate, prezente în aproape orice supermarket, ar putea fi la fel de periculoase ca țigările, avertizează cercetătorii americani. Ei susțin că producătorii le concep astfel încât să fie greu de evitat și ușor de consumat în exces, iar etichetele „fără grăsimi” sau „fără zahăr” pot induce în eroare și ascund riscuri importante.
Alimentele ultraprocesate (AUP) au mai multe în comun cu țigările decât cu fructele sau legumele și necesită o reglementare mult mai strictă, potrivit unui nou studiu citat de The Guardian. AUP și țigările sunt concepute astfel încât să încurajeze dependența și consumul, afirmă cercetători de la trei universități americane, care subliniază paralelele dintre efectele nocive generalizate asupra sănătății provocate de ambele.
AUP, disponibile pe scară largă la nivel mondial, sunt produse alimentare fabricate industrial, adesea folosind emulgatori sau coloranți și arome artificiale. Categoria include băuturi carbo-gazoase și gustări ambalate precum chipsurile și biscuiții.
Există similitudini între procesele de producție ale AUP și țigărilor, precum și între eforturile producătorilor de a optimiza „dozele” produselor și viteza cu care acestea acționează asupra căilor de recompensă din organism, arată studiul realizat de cercetători de la Harvard, Universitatea Michigan și Universitatea Duke.
Autorii folosesc date din domeniile științei dependenței, nutriției și istoriei sănătății publice pentru a formula aceste comparații, publicate pe 3 februarie în revista The Milbank Quarterly.
Iluzia alimentelor sănătoase, pe etichete
Ei sugerează că etichetele promoționale de pe aceste produse, precum „fără grăsimi” sau „fără zahăr”, reprezintă pretinse beneficii pentru sănătate care pot frâna reglementarea, asemenea reclamelor din anii 1950 la țigările cu filtru, prezentate ca inovații protectoare care „în practică ofereau foarte puține beneficii reale”.
„Multe AUP împărtășesc mai multe caracteristici cu țigările decât cu fructele sau legumele minim procesate și, prin urmare, justifică o reglementare proporțională cu riscurile majore pentru sănătatea publică pe care le prezintă”, concluzionează autorii.
Una dintre coautoare, prof. Ashley Gearhardt de la Universitatea Michigan, psiholog clinician specializat în dependențe, spune că pacienții ei fac aceleași legături: „Spuneau: Mă simt dependent(ă) de chestia asta, o poftesc, obișnuiam să fumez țigări, acum am același obicei, dar cu sucuri și gogoși. Știu că mă omoară; vreau să renunț, dar nu pot”.
Alimentele ultraprocesate pot influența comportamentul alimentar
Dezbaterea despre alimente ultraprocesate se încadrează într-un tipar bine cunoscut în domeniul dependențelor, afirmă Gearhardt. „Dăm vina pe individ o vreme și spunem: ‘ei, știi, fumează cu moderație, bea cu moderație’, iar în cele din urmă ajungem să înțelegem pârghiile pe care industria le poate acționa pentru a crea produse care pot crea obișnuințe puternice.”
Deși mâncarea, spre deosebire de tutun, este esențială pentru supraviețuire, autorii susțin că această diferență face acțiunea cu atât mai necesară, deoarece este dificil să te sustragi mediului alimentar modern.
Gearhardt spune că ar trebui să fie posibilă diferențierea între AUP nocive și alte alimente în același mod în care băuturile alcoolice sunt distinse de alte tipuri de băuturi.
Potrivit studiului, alimentele ultraprocesate îndeplinesc „repere consacrate” privind clasificarea unei substanțe ca fiind potențial adictivă, având caracteristici de design care „pot genera consum compulsiv”, deși „efectele nocive ale AUP sunt evidente, indiferent de natura lor adictivă”.
Ce soluții propun cercetătorii
Autorii sugerează că lecțiile din reglementarea tutunului ,„inclusiv litigii, restricții de marketing și intervenții structurale”, ar putea ghida reducerea riscurilor asociate AUP, cerând ca eforturile de sănătate publică să „se mute de la responsabilitatea individuală la responsabilitatea industriei alimentare”.
Prof. Martin Warren, director științific la Quadram Institute, un centru specializat în cercetarea alimentară, spune că, deși există paralele între alimente ultraprocesate și tutun, autorii riscă o „exagerare” în comparațiile lor.
El ridică întrebarea dacă AUP sunt, asemenea nicotinei, „intrinsec adictive din punct de vedere farmacologic sau dacă exploatează mai ales preferințe învățate, condiționări de recompensă și comoditatea”.
Warren subliniază, de asemenea, că este important să înțelegem dacă efectele nocive atribuite AUP provin din conținutul lor sau din faptul că înlocuiesc „alimente integrale bogate în fibre, micronutrienți și fitochimicale protective”: „Această distincție contează, deoarece influențează dacă răspunsul de reglementare ar trebui să copieze controlul asupra tutunului sau, mai degrabă, să prioritizeze calitatea dietei, standardele de reformulare și diversificarea sistemelor alimentare.”
Editor : M.I.
