Curtea de Apel București nu i-a dat câștig de cauză avocatei AUR, Silvia Uscov, astfel că Dacian Dragoș va rămâne judecător CCR. În același timp, însă, va fi sesizată Curtea Constituțională a României pentru a interpreta sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior”. Anterior, avocata Silvia Uscov depusese două cereri care vizau suspendarea executării actelor administrative referitoare la cei doi magistraţi. În cazul lui Dacian Dragoș, Curtea de Apel a decis să sesizeze CCR.
ACTUALIZARE 15:40 Curtea de Apel București nu i-a dat câștig de cauză avocatei AUR, Silvia Uscov, astfel că Dacian Dragoș va rămâne judecător CCR.
În același timp, însă, va fi sesizată Curtea Constituțională a României pentru a interpreta sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior” (care se referă la necesitatea experienței unui judecător CCR în domeniul dreptului).
„În sensul că sintagma „activitatea juridică sau în învăţământul juridic superior” ar putea viza, pe de o parte, doar activitatea didactică din cadrul unei facultăţi de drept, iar nu şi activitatea didactică de predare a diferitelor discipline de drept în cadrul oricăror facultăţi (ca instituţii de învăţământ superior), respectiv, pe de altă parte, ar putea viza exclusiv funcţia de avocat, judecător, procuror, notar sau consilier juridic, iar nu şi activitatea de cercetare (în domeniile dreptului), cercetare ştiinţifică (în domeniile dreptului), consultanţă juridică de specialitate inclusiv în administraţia publică ori în elaborarea de acte normative”, este un fragment din minuta Curții de Apel București.
Știrea inițială
Avocata Silvia Uscov a înaintat, în 30 şi 31 decembrie 2025 două cereri de suspendare a executării actelor administrative prin care erau numiţi în funcţiile de judecători la CCR Dacian Dragoş, prin decret în 8 iulie 2025 de către preşedintele Nicuşor Dan, şi respectiv Mihai Busuioc printr-o hotărâre a Senatului din 24 iunie 2025, scrie News.ro.
Ambele cereri au primit termen in data de 5 ianuarie, însă în cazul Busuic instanţa a decis atunci să trimită cererea ompletului investit cu soluţionarea dosarului care îl vizează pe Dacian Dragoş, în temeiul Regulamentului de ordine interioară, aşa încât, la termenul de miercuri, 11 februarie, când instanţa judecă cererea de suspendare privindu-l pe Dragoş o va judeca, teoretic, şi pe cea referitoare la Busuioc.
În dosarul lui Dragoş fusese înregistrată şi o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, însă aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată. Potrivit deciziei din 15 ianuarie, soluţia referitoare la recuzarea judecătoarei poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei.
În 30 ianuarie, Curtea de Apel Bucureşti a amânat decizia în cazul cererilor de suspendare şi au stabilit un nou termen chiar în ziua în care Curtea Constituţională ar urma să ia o hotărâre în cazul pensiilor de serviciu ale magistraţilor, adică 11 februarie.
În schimb, celelalte două cereri depuse de avocata Silvia Uscov care au ca obiect anularea actelor de numire a celor doi judecători CCR, deşi depuse în aceeaşi zi, 12 ianuarie, au primit termene diferite: în cazul lui Dragoş, pentru marţi, 10 februarie, iar în cel al lui Busuioc, pentru 20 martie 2026.
Potrivit avocatei Silvia Uscov, cei doi judecători constituţionali nu ar îndeplini condiţiile de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învăţământul superior.
Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca preciza, într-un comunicat de presă, că profesorul universitar Dacian Dragoş este angajatul instituţiei de învăţământ superior din anul 2002, ocupând, pe rând, funcţiile didactice de asistent, lector, conferenţiar şi profesor universitar.
„UBB îşi exprimă ferm dezaprobarea faţă de lansarea în spaţiul public a unor susţineri vădit neîntemeiate, menite doar să fragilizeze statutul şi autoritatea unei entităţi fundamentale a statului de drept – Curtea Constituţională –, demers care nu serveşte consolidării democraţiei şi care nu trebuie promovat”, menţiona instituţia.
întrebat dacă are un plan B, în cazul în care instanţa ia decizia de a-l suspenda pe Dacian Dragoş, preşedintele Nicuşor Dan declara că CCR „nu va rămâne doi ani fără un judecător”, astfel că se va face o nouă numire.
”În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept. (…) Dacă se va întâmpla să fie suspendat decretul, nu vă închipuiţi că o să lăsăm Curtea Constituţională fără un judecător doi ani de zile până când se va judeca procesul de anulare. O să numim un judecător care va intra în complet şi se va pronuţa pe legea pensiilor magistraţilor”, mai spunea Nicuşor Dan.
Dacian Cosmin Dragoş, numit de preşedintele Nicuşor Dan în funcţia de judecător la Curtea Constituţioonală, este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării si conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca. El a înlocuit-o pe Livia Stanciu.
Mihai Busuic, fost preşedinte al Curţii de Conturi, propus de PSD şi susţinut de coaliţia guvernamentală, a fost votat de Senat pentru postul de judecător la CCR, el înlocuindu-l pe Marian Enache, care a deţinut şi funcţia de preşedinte al Curţii.
Săptămâna trecută, judecătorul Dacian Dragoş a fost întrebat, la Antena 3, dacă se aşteaptă să fie suspendat din funcţie, el considerând că, „teoretic, pe baza legii”, nu există argumente pentru un astfel de demers. El spune, însă, că practic orice este posibil pentru că ”şi lucruri mai ciudate s-au întâmplat în România”.
Dragoş a mai spus că, chiar dacă va fi schimbat, nu crede că acest lucru ar reprezenta un eşec pentru cariera sa, întrucât consideră că nu a greşit cu nimic.
Dacian Dragoş a precizat că nu înţelege de ce este contestat şi Mihai Busuioc. ”Mie mi s-a părut bizar că este şi colegul Mihai Busuioc contestat pentru că are o decizie a Curţii Constituţionale foarte clară în care se recunoaşte vechimea pentru care a fost numit”, a transmis Dacian Dragoş.
El a declarat anterior că nu există un motiv privind suspendarea sa din funcţie şi apreciază că poate este o lovitură care se vrea a fi dată celui care l-a numit în funcţie, respectiv preşedintele Nicuşor Dan sau este o bătălie politică în care nu are ce să caute.
