Premierul interimar Ilie Bolojan afirmă, vineri, după ce Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, că miza nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea țării de a produce mai mult, în parteneriat cu industria europeană.
Premierul interimar Ilie Bolojan a prezentat, vineri, pe Facebook, cinci avantaje majore pentru România, după ce s-a semnat acordul SAFE dintre România şi Comisia Europeană, prin care România va avea acces la un împrumut de 16,68 miliarde de euro pentru investiţii în apărare, infrastructură strategică şi dezvoltarea capacităţilor de producţie din ţară.
Primul avantaj la care se referă Bolojan este dotarea Armatei Române cu tehnică de ultimă generaţie, pe baza planurilor de înzestrare întocmite de militari. „România va fi o ţară mai sigură. Cu dotări similare celorlalte armate din NATO, creşte interoperabilitatea în cadrul alianţei, pentru un Flanc Estic mai consolidat”, transmite premierul interimar.
Acesta se referă, în al doilea rând, la costuri reduse la jumătate pentru acest împrumut, comparativ cu condiţiile de piaţă pentru împrumuturi.
„Nu vom putea să reducem cheltuielile pentru apărare în următorii ani, din cauza războiului din Ucraina. De asemenea, nu vom putea evita să ne mai împrumutăm în anii următori, având de acoperit deficitele acumulate în ultimii ani. Pentru acest împrumut, garantat de Comisia Europeană, dobânzile sunt la jumătate faţă de cele la care ne împrumutăm în prezent, perioada de graţie este de 10 ani, iar cea de rambursare de 40 de ani”, explică premierul interimar.
Al treilea avantaj semnalat de Bolojan: „Finanţare pentru finalizarea autostrăzilor din nord-estul României”.
„Peste 4 miliarde de euro sunt direcţionate către tronsoanele de autostradă Paşcani–Suceava–Siret şi Paşcani–Iaşi–Ungheni. Fără acest credit, nu am fi avut finanţare pentru autostrăzile Moldovei. Conectivitatea este o condiţie de bază pentru dezvoltarea regiunilor, iar finalizarea lucrărilor la cele două tronsoane va susţine dezvoltarea jumătăţii de nord a României şi relaţiile economice cu Republica Moldova şi Ucraina”, a mai scris premierul interimar.
Al patrulea avantaj este transferul de tehnologie în ţară şi integrarea în lanţul valoric al industriei europene de apărare.
„O condiţie importantă a contractelor de achiziţie este ca mai mult de jumătate dintre componente să fie produse în România. Asta înseamnă transfer de tehnologie, investiţii şi capacitatea de a asigura mentenanţa tehnicii militare în ţară”, explică Bolojan.
Ultimul avantaj – refacerea industriei de apărare din ţară.
„O parte din investiţii se vor realiza prin asocierea cu firmele de stat din subordinea Ministerului Economiei, iar o altă parte cu firme private româneşti sau prin investiţiile directe ale marilor producători europeni în România”, afirmă Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, aceste investiţii vor pune în valoare vechea bază industrială, care nu era valorificată, şi vor crea noi locuri de muncă în zonele unde se vor localiza investiţiile.
„Mulţumesc tuturor celor care au lucrat în ultimele luni pentru ca acest acord să devină realitate. Miza acestui program nu este doar securitatea României, ci şi capacitatea noastră de a produce mai mult aici, acasă, în parteneriat cu industria europeană”, a încheiat premierul interimar.
Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România
Ministerul Finanţelor a anunţat că, joi, Comisia Europeană a semnat acordul SAFE cu România, prin care ţara noastră va avea acces la 16,68 miliarde de euro pentru apărare şi infrastructură strategică.
„SAFE nu este doar un instrument financiar, ci o investiţie în securitatea şi rezilienţa României. Prin SAFE, România nu investeşte doar în apărare şi securitate, ci creează poate cea mai importantă oportunitate din ultimele decenii pentru conectarea Moldovei la infrastructura mare europeană”, afirma ministrul Alexandru Nazare.
Instrumentul SAFE permite statelor membre să acceseze împrumuturi europene în condiţii avantajoase, pentru investiţii urgente în securitate şi apărare. Pentru România, finanţarea acoperă proiecte de înzestrare, tehnologie militară, infrastructură asociată şi proiecte de transport cu relevanţă strategică. Potrivit planului transmis Comisiei Europene, alocarea include aproximativ 4,2 miliarde de euro pentru infrastructura de transport rutier de interes naţional, diferenţa fiind destinată proiectelor de înzestrare şi infrastructură din zona de apărare şi securitate.
România a semnat acordul în 12 mai, în baza aprobării Memorandumului de către Guvern şi de către preşedintele României. Documentele originale semnate au fost transmise cu celeritate Comisiei Europene şi au ajuns la Bruxelles în 13 mai.
Acordul stabileşte condiţiile de acordare a împrumutului, perioada de disponibilitate şi mecanismul prin care România va putea transmite cereri de plată. Prima tragere poate fi solicitată în octombrie 2026, iar perioada de disponibilitate a împrumutului este până la 31 decembrie 2030.
După intrarea în vigoare a acordului, Comisia Europeană va putea acorda României o prefinanţare de 15% din împrumut, respectiv aproximativ 2,5 miliarde de euro. Fiecare tranşă, inclusiv prefinanţarea, va avea o maturitate de 45 de ani, cu o perioadă de graţie de 10 ani.
Ministerul Finanţelor va gestiona fondurile acordate României prin SAFE, Cancelaria Prim-Ministrului va asigura supervizarea generală a Planului, iar instituţiile beneficiare – Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii, Serviciul de Telecomunicaţii Speciale, Serviciul de Informaţii Externe, Serviciul de Protecţie şi Pază, Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi Administraţia Naţională a Penitenciarelor – vor implementa proiectele şi achiziţiile asumate prin Planul de investiţii al României.
SAFE este un instrument european temporar, creat pentru a sprijini statele membre în realizarea unor investiţii urgente şi majore în apărare, în contextul deteriorării mediului de securitate european. Pentru România, finanţarea reprezintă atât un instrument de securitate, cât şi o oportunitate economică: investiţii în industrie, infrastructură, tehnologie şi capacităţi strategice, arată ministerul.
Editor : A.C.
