România intră în ultimele luni ale PNRR, prin care ar fi trebuit să primească peste 20 de miliarde de euro, cu doar jumătate din bani încasați. Restul sumelor sunt blocate de reforme care încă nu au consens politic: noua lege a salarizării, despre care se discuta încă din 2023, nu este gata, iar Codul Urbanismului, o altă lege esențială, stă blocat în Parlament de trei ani.
România riscă să fie bună de plată
Planul Național de Redresare și Reziliență se încheie în luna august, iar România trebuie să accelereze unele reforme dacă nu vrea să piardă zeci de miliarde de euro. Potrivit unui raport înaintat de către Ministerul Fondurilor Europene, din cauza zecilor de proiecte și reforme rămase neîndeplinite, statul ar putea ajunge să plătească penalități de până la 15 miliarde de euro, în timp ce suma pe care o mai poate încasa din Planul Național de Redresare și Reziliență este de aproximativ 13 miliarde de euro.
Cu alte cuvinte, România riscă să piardă mai mult decât are de încasat.
Codul Urbanismului, uitat de 3 ani în Parlament
Printre proiectele care în acest moment sunt în categoria critică privind gradul de neîndeplinire se numără Codul Urbanismului, legea care ar fi trebuit să pună ordine în felul în care sunt acordate autorizațiile de construire, astfel încât să se țină cont de spații verzi, reducerea timpului de deplasare, transport durabil, dar și să digitalizeze și să simplifice procedurile.
Prin PNRR, autoritățile de la București și-au asumat că va fi gata în prima parte a anului 2023. În realitate, abia atunci proiectul a ajuns în Parlament. Trei ani mai târziu, se află tot în sertarele Legislativului.
Pe 10 aprilie 2023 a fost înregistrat la Senat, iar două luni mai târziu, pe 12 iunie, a fost adoptat. A ajuns apoi la Camera Deputaților, unde pare să fi fost uitat. Pe site-ul oficial al Camerei, parcursul proiectului nu a mai înaintat din iunie 2023.
Potrivit raportului de la Ministerul Fondurilor Europene, în acest moment, pentru adoptarea legii este nevoie de „acord politic”.
Noua lege a salarizării, promisă tot din 2023, încă nu e gata
România și-a asumat în fața oficialilor europeni și că va adopta o lege care să rezolve inechitățile din sectorul bugetar, dar care să vină și cu plafonări de sporuri. Termenul inițial de adoptare era finalul lunii iunie 2023. Ulterior, autoritățile au renegociat prevederile PNRR și au obținut o prelungire.
Nici până în prezent proiectul nu a fost prezentat public, deși au fost elaborate mai multe variante. În realitate, partidele politice nu au reușit să cadă de acord nici la acest capitol.
Acum, noua lege a salarizării în sectorul bugetar este negociată „sub medierea președinției”, după cum a declarat chiar premierul interimar Ilie Bolojan.
„În aceste zile, președintele României, prin Radu Burnete, a generat o dezbatere la Parlament și în zilele următoare sper ca oamenii politici responsabili din România să cadă de acord că aceste aspecte care țin de absorbția fondurilor europene, reforme făcute cu cap, care sunt sustenabile și care țin cont de situația financiară a țării, vor găsi o formulă pentru a avea o lege a salarizării”, a mai spus acesta.
Întrebat despre această situație, președintele Nicușor Dan a declarat că este „moderat optimist că o vom scoate la capăt”.
Modernizarea vămilor, întârziată și ea
O altă reformă întârziată este cea legată de modernizarea sistemului vamal și implementarea vămii electronice, potrivit raportului de la Ministerul Fondurilor Europene.
„Reforma înregistrează întârzieri față de calendarul propus”, este mențiunea făcută de autorități în raport.
Reforma companiilor de stat încă așteaptă
Un alt capitol la care România înregistrează restanțe este reforma companiilor de stat. Potrivit jalonului asumat la Bruxelles, cel puțin 3 companii de stat trebuiau să fie listate la bursă sau restructurate, din domeniul energiei și transporturilor.
Autoritățile de la București au propus în acest an restructurarea Telecomunicații CFR SA, Filaret SA, Electrocentrale Grup SA, însă așteaptă să vadă dacă măsurile luate sunt de ajuns sau Comisia Europeană va cere măsuri suplimentare.
Câți bani am atras din PNRR
Inițial, România putea beneficia prin PNRR de 29,2 miliarde de euro. Ulterior, după renegocierile care au fost purtate în anul 2025, valoarea totală a scăzut la aproximativ 21,4 miliarde euro.
Până la finalul anului trecut, România a încasat puțin peste 10 miliarde de euro.
În urmă cu două zile, Comisia Europeană a aprobat o nouă cerere de plată din PNRR în valoare de 2,6 miliarde de euro.
Editor : A.G.
