Escrocii din online devin tot mai inventivi și găsesc noi metode pentru a goli conturile oamenilor care le pică în capcane. Capcana vine, spre exemplu, sub forma unei rugăminți primite de pe numărul unor apropiați sau de la curier. Amploarea escrocheriilor online e demonstrată și de datele poliției: Una din trei plângeri pentru înșelăciune a fost făcută de victime din mediul online. Numărul acestor cazuri s-a dublat în ultimii ani.
Datele poliției arată că o treime dintre înșelăciunile înregistrate anul trecut au fost comise în mediul online. Iar numărul lor s-a dublat în ultimii 4 ani. Infractorii cibernetici găsesc permanent noi metode, de la mesaje sau link-uri false până la identități copiate ale unor persoane sau instituții.
Un simplu mesaj primit de la cineva cunoscut poate fi startul unei fraude. Așa a ajuns o femeie să piardă zeci de mii de lei. A primit un mesaj de pe contul unei prietene, compromis.
Cristina: „Am primit de la prietena mea un mesaj pe Whatsapp că are nevoie de niște bani. Eu, pentru că sunt destul de expeditivă, imediat am sărit în ajutor și aveam și niște bani disponibili în momentul ăla, am făcut plata. După care a revenit și, cu o formulă care mi-a pus niște semne de întrebare, a zis: «Pot să mai primesc încă…o sumă? Încă x bani?» Și eu am zis: Da, dragă, poți să mai primești. Și, din nou, am virat, cât mi-a cerut. Am pus mâna pe telefon, am sunat-o pe prietena mea, prietena mea deja primise încă o grămadă de apeluri de la oameni care verificau, nu ca mine, care am plătit. Se pare că ea dăduse click pe un link cu «votează aici participant la…nepotul meu participă» la nu știu ce concurs de dans și din acel moment a dat permisiunea să i se ia controlul contului de Whatsapp. Banii nu i-am recuperat, am înțeles că au fost 6 persoane din lista ei care au plătit”.
Escrocii profită din plin de tehnologia modernă de comunicare. Unele persoane devin victime atunci când caută bilete pentru concerte, vacanțe sau evenimente sportive.
Cristi: „Căutam bilete la un artist din România, la un concert, în decembrie. Doar că la concertul unde voiam să mă duc, toate biletele se dăduseră în câteva ore. Am scris și pe diferite grupuri pe Facebook, mi-au răspuns mai multe persoane, clar toate persoanele păreau foarte dubioase și una din ele părea mai ok. Am făcut transferul ăsta de 200 de lei, a rămas că imediat, în timpul ăla, ce eu fac transferul, persoana respectivă urcă biletul pe platforma de care vorbeam și generează un alt cod QR, pe care să mi-l dea mie și cu care să intru la concert. Am transferat 200 de lei, după mi-a dat block peste tot. Nu cred că o să îmi recuperez vreodată banii”.
În 2025, peste o treime din înșelăciunile raportate poliției au fost comise în mediul digital. Datele arată că recuperarea prejudiciului este rară. La nivel mondial, doar 7% dintre cei care pierd bani prin fraude online îi mai recuperează.
Directoratul Național de Securitate Cibernetică arată că în ultima perioadă mulți oameni au raportat tentative de fraudă în care atacatorii se folosesc de un cont de WhatsApp compromis.
Bogdan Ghebaur, purtătorul de cuvânt al Poliției Române, a declarat, la Digi24, că IGPR a primit 34.000 de sesizări pe înșelăciune, din care 12.000 sunt cu privire la înșelăciune în mediul online.
Acesta spune că în Poliția Română există persoane specializate care se ocupă de documentarea acestor cazuri.
Totodată, forțele de ordine au deschis dosare penale în astfel de cazuri. Unul dintre ele se referea la call-center-uri din România și Republica Moldova privind înșelăciuni în mediul online.
Editor : A.C.
