Piesa României la Eurovision, „Choke Me”, a fost etichetată drept „periculoasă” și „imprudentă” pentru că pare să glorifice strangularea sexuală, o practică nesigură care poate duce la leziuni cerebrale și moarte, scrie The Guardian.
Activistele împotriva violenței sexuale au afirmat că piesa, în care cuvintele „choke me” (strangulează-mă) sunt repetate de 30 de ori pe parcursul celor trei minute, „se joacă cu viața tinerelor femei”. Piesa, compusă de Alexandra Căpitănescu, fostă câștigătoare a emisiunii concurs „Vocea României”, conține și versurile „E greu să respir”, „Vreau să mă sufoci” și „Fă-mi plămânii să explodeze”.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea cărții „Exposed: The Rise of Extreme Porn and How We Fight Back”, a declarat că mesajul sexualizat repetat „sufocă-mă” „arată o indiferență alarmantă față de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei”.
„Piesa – și alegerea ei de către România/Eurovision – și promovarea ei de către aceste organizații – reprezintă o normalizare nesăbuită a unei practici periculoase”, a spus ea. „Se joacă cu viața tinerelor femei. Dovezile medicale emergente arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale tinerelor femei.”
De asemenea, pe internet a apărut o reacție negativă în legătură cu piesa, mulți fani ai Eurovisionului cerând descalificarea acesteia sau modificarea versurilor.
Anul trecut, o plângere depusă de BBC la Uniunea Europeană de Radiodifuziune (EBU), care organizează concursul de muzică, a dus la respingerea titlului și a versurilor piesei malteze, care conținea un joc de cuvinte în care „kant” (care înseamnă „a cânta” în malteză) suna precum „cunt” (termen extrem de vulgar în limba engleză care înseamnă vagin, dar în versiunea argotică, și este adesea folosit ca înjuratură, n.r.).
În anii precedenți, EBU a ordonat, de asemenea, eliminarea din piese a cuvintelor precum „shit” (rahat) și „pussy” (termen care poate însemna pisică sau vagin, dar mult mai puțin vulgar, n.r.).
The Guardian scrie că BBC nu a depus nicio plângere cu privire la piesa românească din acest an, iar videoclipul piesei poate fi vizionat pe site-ul EBU.
Apărând piesa, Alexandra Căpitănescu a spus că metafora din spatele imaginilor vii se referă la sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și sufocat de îndoieli.
YouTuber-ul norvegian ESC Norway, psiholog de profesie, a declarat că piesa românească folosește această practică – interzisă în pornografie în Marea Britanie – pentru a „crea controverse”. Ea a spus: „Ei știu ce fac și folosesc un subiect care este acum popular și normalizat prin cultura pornografică, ceea ce este foarte periculos. Ei știu că aceasta este o tendință și este foarte înfricoșător ceea ce se întâmplă.”
Cercetările efectuate anul trecut au arătat că mai mult de jumătate dintre persoanele cu vârsta sub 35 de ani au experimentat strangularea, aproape o treime dintre acestea crezând în mod eronat că există modalități sigure de a strangula pe cineva.
Numeroase studii au arătat modificări cerebrale la femeile care au fost „sufocate” în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv markeri pentru leziuni cerebrale și perturbări în emisferele cerebrale legate de depresie și anxietate.
Aproape jumătate au spus că au suferit de anxietate în timpul sau după strangulare, chiar și un moment scurt de strangulare putând duce la probleme de sănătate pe tot parcursul vieții.
McGlynn a adăugat: „Ceea ce arată acest lucru este nevoia disperată de o mai bună educare și sensibilizare cu privire la prejudiciile aduse femeilor.
„Dar ceea ce mă deranjează foarte mult este faptul că multe tinere nu doresc să se angajeze în strangulare/sufocare, dar normalizarea acesteia le face să simtă că trebuie să o facă – în ciuda sentimentului lor interior că nu este corect și, pentru unele, a cunoștințelor lor despre efectele negative. Dar promovarea în acest mod face ca tinerele să reziste și mai greu. Iar lipsa de rezistență le pune în pericol propria sănătate și viața. De ce pare că ne pasă atât de puțin de sănătatea și bunăstarea tinerelor femei?”, a adăugat ea.
Eurovision se luptă, de asemenea, cu apelurile la boicotarea evenimentului din acest an din cauza includerii Israelului, care este acuzat de comiterea unui genocid împotriva palestinienilor din Gaza. Concursul a fost acuzat că a folosit competiția pentru propagandă în 2025, guvernul israelian difuzând reclame plătite pe rețelele de socializare pentru a încuraja oamenii să voteze pentru propria sa participare, care a ocupat locul al doilea.
Posturile de televiziune din întreaga Europă, inclusiv Irlanda, Olanda, Belgia, Spania, Islanda și Finlanda, au solicitat o verificare a sistemului de votare în urma rezultatului surprinzător, după acuzațiile că israelienii ar fi folosit carduri de credit europene pentru a vota de zeci sau chiar sute de ori.
Unii fani au speculat că acest lucru a fost responsabil pentru diferența dintre punctajul maxim de 12 puncte acordat piesei israeliene de către publicul britanic și punctajul zero acordat de juriul de experți.
Sub sloganul „United by Music”, Eurovision Song Contest 2026 va avea loc la Viena, cu semifinalele pe 12 şi 14 mai şi finala pe 16 mai. La ediţia cu numărul 64 a competiţiei muzicale, alături de România s-au mai înscris 34 de ţări: Albania, Armenia, Australia, Austria, Azerbaidjan, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franţa, Georgia, Germania, Grecia, Israel, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Moldova, Muntenegru, Norvegia, Polonia, Portugalia, San Marino, Serbia, Suedia, Elveţia, Ucraina şi Marea Britanie.
Precedenta ediţie a competiţiei muzicale a fost câştigată de reprezentantul Austriei, JJ, cu piesa „Wasted Love”.
Eurovision este o competiţie muzicală internaţională, organizată de European Broadcasting Union (EBU), cea mai mare asociaţie a televiziunilor publice din Europa. Prima ediţie a avut loc în 1956, la Lugano, în Elveţia. Cu o tradiţie de şapte decenii, show-ul a devenit unul dintre cele mai longevive şi mai urmărite programe de televiziune din lume. Printre artiştii care au urcat, de-a lungul anilor, pe scena Eurovision se numără: ABBA, Julio Iglesias, Celine Dion, Johnny Logan.
Televiziunea Română, membră a EBU, este organizatoarea Selecţiei Naţionale şi participă la competiţia europeană din anul 1993.
Cele mai bune performanţe ale României la acest concurs au fost: de două ori locul al treilea (Luminiţa Anghel & Sistem – Kiev, 2005; Paula Seling şi Ovi – Oslo, 2010) şi o dată locul al patrulea (Mihai Trăistariu – Atena, 2006).
Editor : B.E.
