România continuă să înregistreze cea mai ridicată rată a inflației din Uniunea Europeană, cu un avans anual al prețurilor de 8,5% în luna ianuarie 2026, în timp ce inflația la nivelul Uniunii Europene a coborât la 2%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.
În zona euro, rata anuală a inflației a scăzut la 1,7% în ianuarie 2026, de la 2% în luna decembrie 2025, situându-se sub ținta pe termen mediu de 2% stabilită de Banca Centrală Europeană (BCE).
Datele arată că, deși inflația continuă să scadă în Europa, ritmul scumpirilor din România rămâne de peste patru ori mai ridicat decât media Uniunii Europene.
Cu o inflație anuală de 8,5%, România se menține pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește creșterea prețurilor. Pe următoarele poziții se află Slovacia, cu 4,3%, și Estonia, cu 3,8%.
La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost înregistrate în Franța (0,4%), Danemarca (0,6%), precum și în Finlanda și Italia, ambele cu 1%.
Comparativ cu luna decembrie 2025, rata anuală a inflației a scăzut în 23 state membre, inclusiv în România, unde indicatorul a coborât ușor de la 8,6% la 8,5%. Inflația a rămas stabilă într-un stat și a crescut în alte trei state membre.
De ce diferă inflația Eurostat de cea calculată în România
Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată însă o rată anuală a inflației mai ridicată în România, de aproximativ 9,6% în luna ianuarie 2026, față de 9,69% în luna decembrie.
Diferența dintre cifra publicată de Eurostat și cea anunțată de INS apare pentru că cele două instituții folosesc metode diferite de calcul.
Rata de 8,5% publicată de Eurostat este calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC), un indicator realizat după aceeași metodologie în toate statele membre și folosit pentru comparații la nivel european.
În schimb, Institutul Național de Statistică (INS) calculează inflația pe baza indicelui prețurilor de consum (IPC), care reflectă mai bine structura cheltuielilor gospodăriilor din România și este utilizat pentru politici interne, precum majorarea pensiilor sau salariilor.
Diferențele dintre cele două metode țin în special de ponderea diferită acordată produselor și serviciilor în coșul de consum.
În România, alimentele și serviciile au o greutate mai mare în calculul inflației, iar aceste categorii au înregistrat creșteri semnificative de prețuri.
Potrivit INS, serviciile s-au scumpit cu 11,59% în ianuarie 2026 față de aceeași lună a anului trecut, mărfurile nealimentare cu 9,99%, iar produsele alimentare cu 7,86%.
Indicele prețurilor de consum în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna decembrie 2025 a fost 100,86%.
Rata anuală a inflației în luna ianuarie 2026 comparativ cu luna ianuarie 2025 a fost 9,6%, iar rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2025 – ianuarie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 7,7%, potrivit INS.
Banca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2026, la 3,9%, de la 3,7% anterior.
Potrivit datelor prezentate în 18 februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, banca centrală estimează că rata anuală a inflației va coborî la 2,7% până la sfârșitul anului 2027.
Serviciile au tras în sus inflația din zona euro
Cea mai mare contribuție la rata anuală a inflației în zona euro a venit din partea serviciilor, care au adăugat 1,45 puncte procentuale la rata totală. Acestea au fost urmate de alimente, alcool și țigări, cu o contribuție de 0,51 puncte procentuale.
În schimb, prețurile la energie au avut un impact negativ, reducând inflația cu 0,39 puncte procentuale.
Datele Eurostat arată că inflația de bază (core inflation), indicator urmărit atent de BCE în stabilirea politicii monetare, a scăzut la 2,2% în zona euro, de la 2,3% în luna decembrie.
Editor : A.D.
