Expunerea pe termen lung la zgomotul produs de traficul rutier în timpul nopții ar putea influența nivelurile colesterolului și ale altor grăsimi din sânge, potrivit unui amplu studiu european realizat pe peste 270.000 de adulți. Cercetătorii au descoperit că, peste pragul de 50-55 de decibeli, apar modificări subtile, dar măsurabile, asociate cu creșterea colesterolului LDL, cunoscut popular drept „colesterol rău”.
Expunerea la zgomotul produs de traficul rutier din timpul nopţii ar putea fi asociată cu modificări subtile, dar măsurabile, ale colesterolului sangvin şi markerilor grăsimilor din sânge, potrivit unui amplu studiu european, la care a participat şi Universitea Oulu din Finlanda, informează Xinhua.
Într-un comunicat de presă publicat miercuri, universitatea finlandeză a transmis că acest studiu, apărut în revista Environmental Research, a analizat date obţinute de la peste 270.000 de adulţi din trei mari cohorte populaţionale europene: UK Biobank, Rotterdam Study şi Northern Finland Birth Cohort 1966.
Oamenii de ştiinţă au efectuat o modelare computerizată care a combinat zgomotul traficului rutier nocturn şi adresele participanţilor, folosind hărţi acustice naţionale. Analiza s-a concentrat pe expunerea din timpul nopţii, deoarece există o probabilitate mai mare ca oamenii se afle în locuinţele lor în intervalul nocturn şi pentru că zgomotul poate să interfereze cu somnul, a explicat acelaşi comunicat.
Folosind metode analitice avansate, cercetătorii au măsurat 155 de biomarkeri din eşantioanele sangvine, fapt care le-a permis să asocieze expunerea pe termen lung la zgomotul nocturn cu schimbări metabolice specifice detectabile în sânge.
Cu cât zgomotul este mai mare, cu atât cresc modificările din sânge
Studiul a descoperit că modificările din lipidele sangvine măsurate au apărut dincolo de pragul de 50 de decibeli (dB) şi au devenit tot mai pronunţate pe măsură ce nivelurile de zgomot au crescut. În special, zgomotul traficului rutier nocturn de peste 55 dB a fost asociat cu niveluri mai mari ale colesterolului total, ale colesterolului LDL – adeseori supranumit „colesterol rău” – precum şi cu măsurători legate de alte lipide, inclusiv acizii graşi şi lipidele membranare.
Aceşti indicatori sunt recunoscuţi pe plan larg drept factori asociaţi cu sănătatea cardiovasculară şi cu cea a metabolismului. Pentru cei mai mulţi biomarkeri, cercetătorii au raportat un tipar expunere-răspuns, ceea ce se poate traduce astfel: cu cât nivelul zgomotului este mai mare, cu atât mai evidente sunt modificările moleculare.
Potrivit lui Yiyan He, cercetătoare la studii doctorale la Universitatea Oulu, descoperirea sugerează că zgomotul traficului nocturn ar putea afecta sănătatea metabolismului „într-un mod subtil, dar consistent”. Deşi modificările pentru fiecare individ sunt mici, ea a remarcat că un număr foarte mare de oameni sunt expuşi la zgomotul produs de trafic, ceea ce înseamnă că chiar şi cele mai modeste modificări semnalate au implicaţii medicale care ţin de domeniul sănătăţii publice.
Sylvain Sebert, profesor la Universitatea Oulu, consideră că aceste rezultate pot evidenţia căile biologice care ar putea explica legături anterior observate între zgomotul traficului şi bolile cardiovasculare, precum şi cu bolile metabolice, adăugând că zgomotul de mediu ar trebui să fie considerat mai degrabă un risc real pentru sănătate decât o simplă neplăcere trecătoare.
Oamenii de ştiinţă au mai spus că reducerea zgomotului generat de traficul rutier nocturn ar putea contribui la scăderea efectelor metabolice asociate şi au îndemnat, de asemenea, la adoptarea unor măsuri de reducere a zgomotului în planificarea urbană şi transporturi, precum şi la proiectarea unor clădiri care să prioritizeze mediile de dormit mai liniştite.
Editor : M.I.
