Iranul refuză să exporte stocul său de 300 kg de uraniu puternic îmbogățit, dar este dispus să dilueze puritatea stocului pe care îl deține sub supravegherea inspectoratului nuclear al ONU, AIEA, au declarat surse iraniene, relatează The Guardian.
Propunerea va fi în centrul ofertei pe care Iranul urmează să o facă Statelor Unite în următoarele zile, în timp ce președintele american, Donald Trump, analizează dacă să folosească vasta sa prezență navală din Orientul Mijlociu pentru a ataca țara.
Iranul deține în prezent o rezervă de uraniu îmbogățit la 60 %, aproape de nivelul necesar pentru fabricarea armelor, dar este dispus să reducă puritatea la 20 % sau mai puțin.
Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, susține, de asemenea, că SUA nu au cerut nici măcar renunțarea la dreptul de a îmbogăți uraniu în Iran. Accentul se pune, în schimb, pe puritatea îmbogățirii și pe numărul de centrifuge care vor fi permise.
S-a discutat despre trimiterea stocurilor în Rusia și despre conectarea programului intern de îmbogățire al Iranului la un consorțiu străin, dar surse iraniene insistă că ideea unui consorțiu nu a fost ridicată.
Mass-media iraniană apropiată guvernului a citat un diplomat iranian care a declarat: „Am subliniat această poziție în timpul negocierilor, că materialele nucleare nu vor părăsi țara”. Poziția relativ intransigentă a Iranului înseamnă că se va acorda o mare importanță gradului de acces pe care AIEA îl va avea pentru a inspecta instalațiile nucleare.
Oferta iraniană va determina probabil dacă Trump se va simți obligat să lanseze o acțiune militară împotriva Iranului.
Într-un interviu acordat în SUA, difuzat vineri, Araghchi a declarat: „Washingtonul nu a cerut Teheranului să suspende definitiv îmbogățirea uraniului”, adăugând că Teheranul nu a oferit Washingtonului o suspendare temporară a îmbogățirii uraniului.
El a respins informațiile potrivit cărora Iranul ar fi propus suspendarea îmbogățirii uraniului pentru o perioadă de doi-trei ani, afirmând: „Nu este adevărat că Statele Unite au cerut încetarea completă a îmbogățirii”.
Declarațiile sale au fost contrazise de ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, care, la îndemnul intervievatorului, a afirmat că SUA urmăresc „îmbogățirea zero” a Iranului.
Reza Nasri, un avocat iranian cu contacte în cadrul ministerului de externe, a avertizat: „Dacă Iranul va fi atacat în timp ce dezacordurile nucleare pot fi încă soluționate diplomatic într-un mod corect și echitabil, alte state din regiune vor ajunge inevitabil la o singură concluzie: armele nucleare sunt singurul mijloc real de descurajare împotriva SUA și Israelului”.
Vestea a venit în contextul izbucnirii unor proteste la unele universități, care au provocat noi ciocniri în stradă, la Universitatea de Servicii Medicale din Mashhad și la cel puțin două universități din Teheran.
Universitățile s-au redeschis după ce fuseseră închise din cauza temerilor legate de proteste. La Universitatea Sharif, studenții au scandat „Javed Shah”, „Până când mullahul nu va fi învelit în giulgiu, această patrie nu va deveni o patrie” și „Moarte dictatorului”. Președintele Universității Sharif i-a îndemnat pe studenți să înceteze, avertizându-i că autoritățile vor obliga cursurile să se desfășoare din nou online.
Protestele sunt așteptate și la reuniunea Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de marți, de la Geneva, când o oficială iraniană, Afsaneh Nadipour, își va ocupa pentru prima dată locul de membru cu drepturi depline în consiliul consultativ. Nadipour, fostă ambasadoare a Iranului în Danemarca, va contribui cu opinii privind drepturile femeilor.
Comitetul consultativ al Consiliului ONU pentru Drepturile Omului este format din 18 experți independenți din cinci grupuri regionale ale ONU și servește ca braț intelectual al Consiliului pentru Drepturile Omului. Nominalizările sunt făcute de guverne și sunt selectate de consiliu.
Ea a fost aleasă pentru un mandat de trei ani în octombrie.
Citește și:
Editor : A.M.G.
