Pe măsură ce tehnologia evoluează, inteligența artificială devine tot mai prezentă în viața noastră digitală – de la recomandări personalizate, la generarea de texte și imagini. Însă, în același timp, această tehnologie aduce și riscuri crescute pentru utilizatorii online. Un studiu recent realizat de Visa arată că românii care nu pot face diferența între conținutul fals creat cu ajutorul AI și cel real sunt de peste cinci ori mai expuși la fraude digitale. Conştientizarea riscurilor devine cu atât mai importantă cu cât şase din zece români au observat o creştere puternică a reclamelor suspecte sau aparent frauduloase în 2025. Mai puţin de patru din zece (35%) verifică dacă oferta provine dintr-o sursă verificată.
Impactul fraudelor digitale în România
Conform studiului Visa, aproape patru din zece (38%) români rareori citesc mai mult decât titlul unei ştiri online sau de pe reţelele sociale înainte să-şi formeze o opinie. Iar titlurile de știri false generate cu inteligență artificială au de peste două ori mai multe șanse de a păcăli consumatorii decât recenziile false ale clienților (26% față de 10%). Cei care distribuie sau postează conţinut digital înainte să-i verifice acurateţea sunt, la rândul lor, mai predispuşi înşelătoriilor (37%) faţă de cei care mai întâi verifică şi abia apoi distribuie (30%).
Aceste date subliniază o legătură directă între nivelul de educaţie digitală și riscul de a fi păcălit pe internet. Distribuirea impulsivă – parcurgerea rapidă a titlurilor și redistribuirea fără verificări – deschide drumuri noi pentru fraudele sofisticate, inclusiv pentru cele generate cu ajutorul AI.
În România, escrocheriile online aduc pierderi economice de peste 800 de milioane de lei pe an (aproximativ 160 de milioane de euro), iar victima pierde, în medie, 731 lei per incident. Un sfert dintre cei afectați petrec peste 24 de ore pentru a încerca rezolvarea situației – timp și energie pierdute care afectează productivitatea și încrederea în mediul digital.
Se pierd bani, dar şi încredere
Aproape doi din zece români, victime ale fraudei online, au raportat pierderi de bani din cauza escrocheriilor online; 25% au spus ca s-au confruntat cu stres, anxietate și ruşine că au fost păcăliţi. Aproape o treime (28%) dintre cei care nu au raportat escrocheria au considerat că nu merită timpul și efortul investite în rezolvarea acesteia. Unul din zece utilizatori de reţele sociale, din România, admite că nu a luat nicio măsură pentru a se proteja în mediul online. Iar efectele fraudei online depăşesc pierderile victimei, afectând segmente economice. Astfel că peste o treime (37%) dintre românii care au fost vizaţi de o înşelătorie în mediul digital ezită să mai facă achiziţii online, mai arată datele Visa.
’’Inteligența artificială are un rol major în îmbunătățirea modului în care trăim și muncim – de la experiențe personalizate la eficiență operațională – dar aduce și noi riscuri. Infractoriii folosesc tot mai mult acest instrument pentru a înșela și a exploata, erodând încrederea în canalele online. A devenit din ce în ce mai ușor să confundăm falsul cu realitatea, consecințele în viața reală fiind pierderea de bani, timp și încredere. Acestea sunt motivele petru care Visa investește în inovație bazată pe AI în colaborare cu parteneri din întreaga industrie. Doar prin acţiune comună putem oferi consumatorilor instrumentele și cunoștințele de care au nevoie pentru a rămâne în siguranță”, arată Elena Ungureanu, Country Manager Visa în România.
Un test pe platforme de ştiri din România
Visa a făcut în luna Decembrie un test menit să observe direct reacțiile publicului din România în fața conținutului fals creat cu ajutorul inteligenței artificiale. Mai exact, pe trei platforme de ştiri din România, inclusiv pe Digi24.ro, au fost rulate bannere care simulau un vizual similar celor folosite frecvent în tentativele de fraudă online. Acestea direcționau utilizatorii către o pagină Visa cu sfaturi practice despre cum să recunoşti şi să eviţi fraudele online.
Pe parcursul a 12 zile, bannerele au fost afișate de peste două milioane de ori; 22 de mii de utilizatori au ales să dea click, fără să ştie unde vor fi direcţionaţi. Majoritatea interacțiunilor (89%) au avut loc de pe smartphone, ceea ce confirmă faptul că expunerea la potențial conținut înșelător se produce cel mai des în contexte rapide, „din mers”, când atenția este fragmentată și verificările suplimentare sunt rare. Dar chiar și utilizatori care au accesat conținutul de pe desktop au dat click, ceea ce arată că nici cei care consumă informația într-un cadru mai „așezat” nu sunt complet feriți de acest tip de capcane digitale.
Experienţa cu AI, esenţială pentru protecţie
Deși inteligența artificială este folosită de infractori pentru a crea conținut fals convingător, tehnologia are și un rol protector. Visa folosește instrumente bazate pe AI de peste trei decenii pentru a anticipa și preveni fraudele, investind în ultimii cinci ani peste 13 miliarde de dolari în tehnologie și infrastructură menită să securizeze plățile digitale.
Departamentul de Combatere a Fraudelor din cadrul Visa (Visa Scam Disruption), de pildă, folosește tehnologii avansate și AI generativă pentru a detecta și analiza fraude complexe. Astfel, în ultimul an, prin acest instrument, Visa a identificat tentative de fraudă în valoare de peste 1 miliard de dolari.
Potrivit Visa, soluția nu stă doar în instrumente tehnologice, ci și în colaborarea între platforme digitale, furnizori de servicii financiare, comercianți și autorități pentru a crea un mediu online mai sigur și mai transparent. De asemenea, conștientizarea și educația digitală sunt cruciale: mai mult de trei sferturi dintre români consideră securitatea factorul cel mai important atunci când fac plăți online, iar aproape 90% ar alege o metodă care le oferă mai multă protecție.
Editor : A.D.V.
