Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, arată BNR, în raportul privind deciziile ce privesc problemele de politică monetară. Potrivit băncii central, incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv.
„Corecţia bugetară iniţiată în 2025 şi continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaţioniste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, şi să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent. Incertitudini rămân totuşi asociate măsurilor ce vor fi probabil adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE şi procedurii de deficit excesiv. Incertitudini şi riscuri semnificative la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, având în vedere, pe de o parte, conflictele geopolitice în escaladare şi tensiunile comerciale globale, iar pe de altă parte, planurile de creştere a cheltuielilor pentru investiţii în apărare şi infrastructură în statele UE”, arată BNR, conform News.ro.
În această conjunctură, absorbţia şi utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, sunt esenţiale pentru contrabalansarea parţială a efectelor contracţioniste ale consolidării bugetare şi ale conflictelor geopolitice/comerciale, precum şi pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice.
Relevante sunt, de asemenea, deciziile de politică monetară ale BCE şi Fed, precum şi atitudinea băncilor centrale din regiune, precizează conducerea băncii centrale.
Rata anuală a inflaţiei s-a redus uşor în ultimele trei luni ale anului 2025, ajungând la 9,69% în decembrie, de la 9,88% în septembrie, în condiţiile în care scăderile semnificative de dinamică consemnate în acest interval pe segmentele combustibili şi LFO, au fost în mare parte contrabalansate de evoluţia ascendentă a ratei anuale a inflaţiei de bază.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a continuat să se mărească pe parcursul trimestrului IV 2025, urcând în decembrie la 8,5%, de la 8,1% în septembrie. Ascensiunea reflectă influenţele persistente venite din dinamica costurilor salariale şi din nivelul ridicat al aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creşterea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare şi a cursului de schimb leu/euro, precum şi din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC – indicator al inflaţiei pentru statele membre UE) s-a situat în decembrie 2025 la 8,6%, nivel similar celui din septembrie 2025. Rata medie anuală a inflaţiei IPC s‑a mărit la 7,3% în decembrie 2025, de la 6,1% în septembrie, iar rata medie anuală a inflaţiei calculată pe baza IAPC a urcat la 6,8% în decembrie 2025, de la 5,9% în septembrie 2025.
Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2%, după ce a crescut cu 1,1% în trimestrul precedent (variaţie trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată şi-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile.
Faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,7% în trimestrul III 2025, de la 0,3%s în trimestrul II, în principal cu aportul formării brute de capital fix, a cărei dinamică anuală a urcat semnificativ în teritoriul pozitiv, de la valoarea marginal negativă la care a coborât în trimestrul precedent. Totodată, consumul privat şi-a accelerat întrucâtva creşterea în termeni anuali, iar evoluţia exportului net a redevenit expansionistă în trimestrul III 2025, în condiţiile în care variaţia anuală în ascensiune a volumului exporturilor de bunuri şi servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care şi-a prelungit scăderea. Drept consecinţă, deficitul comercial şi-a accentuat contracţia în termeni anuali în trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă în raport cu perioada similară a anului precedent, deşi într-un ritm încetinit faţă de trimestrul II, atribuibil deteriorării balanţei veniturilor primare.
Cele mai recente date şi analize indică o stagnare a activităţii economice în trimestrul IV 2025, în linie cu previziunile precedente, asociată cu o creştere a dinamicii anuale a PIB, în condiţiile unor evoluţii eterogene la nivelul componentelor cererii agregate şi al sectoarelor majore.
Astfel, în intervalul octombrie-noiembrie 2025, vânzările cu amănuntul şi-au accentuat declinul în raport cu perioada similară a anului anterior, iar producţia industrială a suferit din nou o contracţie în termeni anuali, în timp ce dinamica anuală a volumului lucrărilor de construcţii s-a menţinut pe palierul de două cifre în luna octombrie, reducându-se doar uşor faţă de trimestrul III. Totodată, variaţia anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a conservat ecartul pozitiv faţă de cea a importurilor în octombrie-noiembrie 2025, în urma scăderilor similare ca amplitudine înregistrate de acestea faţă de trimestrul III. Pe acest fond, deficitul comercial şi-a accentuat şi mai mult contracţia în termeni anuali în primele două luni din trimestrul IV 2025, iar deficitul de cont curent s-a reamplificat doar uşor faţă de perioada similară a anului precedent, chiar şi în condiţiile înrăutăţirii pronunţate a balanţelor veniturilor.
Pe piaţa muncii, efectivul salariaţilor din economie a continuat să se reducă în lunile septembrie şi octombrie 2025, în timp ce rata şomajului BIM (Biroul Internaţional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1% în trimestrul III 2025. Potrivit sondajelor de specialitate aferente trimestrului IV 2025 intenţiile de angajare pe orizontul foarte scurt de timp s-au menţinut la nivelul în descreştere pronunţată din trimestrul anterior, rămânând uşor peste media istorică, iar deficitul de forţă de muncă raportat de companii s-a restrâns, anulându-şi creşterea moderată consemnată în precedentele trei luni. Dinamica anuală a salariului brut nominal şi-a temperat scăderea în octombrie-noiembrie în raport cu trimestrul anterior, iar costul unitar cu forţa de muncă din industrie şi-a reaccelerat creşterea în termeni anuali.
Principalele cotaţii ale pieţei monetare interbancare au continuat să se reducă gradual în lunile noiembrie şi decembrie 2025, rămânând la finele anului peste nivelurile din aprilie, iar randamentele pe termen mediu şi lung ale titlurilor de stat şi-au prelungit descreşterea, atingând valori minime ale ultimelor 13-14 luni. Cursul de schimb leu/euro a manifestat o tendinţă ascendentă de la mijlocul lunii noiembrie şi şi-a mărit întrucâtva fluctuaţiile în decembrie 2025, în contextul modificărilor succesive ale aşteptărilor investitorilor privind perspectiva ratei dobânzii Fed, dar şi pe fondul demersurilor interne legate de adoptarea integrală a celui de-al doilea pachet de măsuri fiscale corective şi a altor măsuri destinate consolidării bugetare. În raport cu dolarul SUA, leul s-a întărit semnificativ în decembrie, recuperând în mare pierderea de valoare din primele două luni ale trimestrului IV 2025, în condiţiile deprecierii consemnate de moneda americană pe pieţele financiare internaţionale în ultima lună a anului 2025.
Dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a continuat să se reducă în primele două luni ale trimestrului IV 2025, dar sensibil mai lent decât în trimestrul precedent, coborând la 6,8% în noiembrie, de la 7,5% în septembrie, în condiţiile în care variaţia componentei în lei şi-a temperat vizibil scăderea, cu precădere pe seama împrumuturilor societăţilor nefinanciare, iar cea a creditului în valută şi-a încetinit doar uşor ascensiunea. Ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat s-a redus astfel la 68,7% în noiembrie 2025, de la 69,1% în septembrie.
Actualele evaluări relevă perspectiva descreşterii lente a ratei anuale a inflaţiei în primele trei luni din 2026, pe fondul influenţelor decurgând din evoluţia cotaţiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, şi din efecte de bază, suprapuse efectelor directe tranzitorii peste aşteptări generate de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent.
Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, întrunit în şedinţa de luni, 19 ianuarie 2026, a hotărât menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an; menţinerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
Citește și: BNR menține dobânda-cheie la 6,50% în prima ședință de politică monetară din 2026
Editor : A.C.
