Când Yvette Cooper, secretarul de Externe al Marii Britanii, a aterizat în Norvegia, săptămâna trecută, cu un elicopter al Marinei Regale, mesajul a fost clar: NATO ar trebui să „dubleze” eforturile în ceea ce privește securitatea arctică pentru a apăra regiunea de agresiunea rusească. Însă, în timp ce vizita comandourile Marinei Regale la temperaturi de până la minus 16 grade Celsius, confuzia a crescut în rândul oficialilor americani cu privire la o misiune în Groenlanda, scrie The Times.
„Secretarul de Externe a avut un mesaj clar – înțelegem de ce Arctica este importantă. Același tip de mesaj nu a fost transmis și în cazul Groenlandei”, a declarat un oficial american sub condiția anonimatului.
Cu o zi mai devreme, John Healey, secretarul Apărării, anunțase că Marea Britanie va trimite un ofițer militar în Groenlanda, ca parte a unei misiuni europene de recunoaștere mai ample, menite să-l îmbuneze pe președintele Trump. Într -o vizită la Stockholm, Healey a declarat că acest lucru va „pune bazele unui exercițiu multinațional în cadrul NATO, care va avea loc la sfârșitul acestui an”.
Chiar înainte ca vestea despre desfășurare să ajungă la Casa Albă, oficialii americani erau nedumeriți.
Miercuri: desfășurarea
La ora 15:18, ora locală, forțele armate daneze au anunțat că își vor extinde prezența și vor continua exercițiile în Groenlanda, în strânsă cooperare cu aliații. „Tensiunile geopolitice s-au extins până în Arctica”, se arată în declarație, oarecum amenințător. Nu s-a menționat Rusia sau China.
Troels Lund Poulsen, ministrul danez al Apărării, a declarat că, „împreună cu o serie de aliați arctici și europeni”, forțele armate vor „explora în următoarele săptămâni modul în care poate fi implementată o prezență și o activitate de exerciții sporite în Arctica”.
În aceeași zi, miniștrii de Externe ai Danemarcei și Groenlandei s-au întâlnit la Washington cu JD Vance, vicepreședintele SUA. Lars Lokke Rasmussen din Danemarca a declarat ulterior că persistă un „dezacord fundamental”.
Planul Danemarcei pentru Groenlanda era o desfășurare limitată și scurtă, care să implice trupe din Franța, Germania, Suedia, Norvegia, Finlanda, Olanda și Regatul Unit.
Mai devreme în cursul zilei, oficiali germani au negat într-o audiere parlamentară secretă că ar avea vreun plan de desfășurare, apoi și-au schimbat cursul și au spus că vor trimite 13. Regatul Unit a declarat că va trimite un atașat al Apărării – despre care se spune că este un colonel al armatei și staționat în Danemarca – pentru a îndeplini misiunea de recunoaștere. „Cererea a fost de a trimite pe cineva ca parte a unui efort european mai amplu de a efectua o recunoaștere, nu ca o demonstrație de forță”, a declarat o sursă din interior, adăugând că orice sugestie că a fost menită ca un „mecanism de descurajare” este incorectă.
Când Healey a fost întrebat în acea seară de ITV News ce mesaj dorea să transmită Washingtonului, el a spus: „Acesta face parte din programul de exerciții planificate de NATO, în acest caz în Groenlanda și în nordul îndepărtat, pentru că recunoaștem agresivitatea crescândă a Rusiei, interesul tot mai mare al Chinei și cerința ca NATO să își intensifice securitatea în țările baltice și în nordul îndepărtat.”
„Și exact asta este menită să facă această misiune de recunoaștere. Să pună bazele unui exercițiu, un exercițiu multinațional în cadrul NATO care va avea loc anul acesta.”
În culise, se spune că unele personalități guvernamentale au fost îngrijorate că misiunea ar putea avea consecințe neplăcute.
Joi: mesaje contradictorii
Au existat diverse păreri despre scopul misiunii. În timp ce miercuri, Healey a declarat că misiunea avea ca scop deschiderea drumului pentru exercițiul multinațional Arctic Endurance de la sfârșitul anului, alți europeni au spus că este vorba mai degrabă despre stabilirea unei „prezențe frecvente” în Groenlanda. O sursă diplomatică a declarat că „soluția noastră” la disputa cu Trump a fost „să facem ceva împreună”.
În timp ce un mic contingent militar francez a sosit la Nuuk, capitala Groenlandei, președintele Macron a declarat că acesta va fi întărit în curând cu „resurse terestre, aeriene și maritime”.
Olivier Poivre d’Arvor, un diplomat de rang înalt, a considerat misiunea ca fiind un semnal politic puternic. „Acesta este un prim exercițiu”, a spus el. „Vom arăta SUA că NATO este prezentă.”
O sursă din domeniul apărării din Marea Britanie a declarat că misiunea ar putea viza atât un exercițiu specific, cât și o desfășurare mai susținută. Aceasta a insistat că există „consecvență” în mesajele transmise de Healey și omologii săi europeni.
Totuși, un consilier guvernamental dintr-o altă țară europeană a declarat: „Nu am putut înțelege partea de relații publice a desfășurării. Asta nu-l scuză deloc pe Trump. Dar cred că a permis unora din vecinătatea sa să escaladeze problema.”
Vineri: confuzia din SUA crește
După ce forțele armate daneze au publicat imagini cu un avion C-130J al Forțelor Aeriene Regale Daneze care ateriza în Nuuk, utilizatorii rețelelor sociale au comentat în sensul că „vin europenii”, a declarat o sursă din guvernul britanic, adăugând că acest lucru ar fi putut crea „confuzie” cu privire la natura desfășurării.
Sursa a spus că situația a fost agravată de „comentatorii MAGA” care vorbeau despre ambițiile lui Trump de a prelua Groenlanda și despre incapacitatea europenilor de a asigura securitatea singuri.
Un oficial american a declarat că nu este clar dacă a fost o „desfășurare, un exercițiu sau un gest simbolic”. Acesta a afirmat că europenii și Marea Britanie „nu înțeleg ideea principală” cu desfășurarea „relativ mică” în Groenlanda și ar fi trebuit să precizeze clar că nu este vorba despre apărarea Groenlandei de SUA.
„Dacă scopul era de a transmite un mesaj, atunci mesajul ar fi trebuit să fie mai clar”, a transmis oficialul. „Anunțul ar fi trebuit să fie 100% clar.”
Sursa britanică a subliniat că trimiterea unui singur atașat de apărare din Marea Britanie și a 13 din Germania i-a expus la „critici nedrepte și sarcastice”, făcând referire la batjocura lui Trump privind Groenlanda pentru că are „două sanii trase de câini” pentru a apăra insula. „Nu știu dacă micile gesturi vor funcționa în acest moment”, a adăugat oficialul.
Sâmbătă: Trump atacă
La clubul său de golf din West Palm Beach, Florida, Trump era furios. În cercurile europene există suspiciunea că cineva apropiat a caracterizat greșit misiunea din Groenlanda drept un gest de ostilitate față de SUA.
Misiunea fusese autorizată în prealabil în prezența lui Matthew Whitaker, ambasadorul SUA la NATO, prin intermediul Consiliului Nord-Atlantic, principalul organism decizional politic al NATO. „Toată lumea din sistem știa ce făceam. Era absolut clar”, a declarat o sursă la curent cu discuțiile din interiorul NATO.
Un alt diplomat european a declarat: „Se pare că există o înțelegere comună [că Trump a înțeles greșit], dar rămâne deschis dacă Trump ar fi înțeles corect oricum. Canalele NATO printre profesioniștii militari sunt mult mai calme și mai profesionale. Dar, de îndată ce ajungi la nivelul rețelelor sociale, lucrurile se încurcă; mulți europeni nu sunt atât de conștienți de utilizarea rețelelor sociale.”
La ora 11:19, Trump a decis să se răzbune și, într-o postare pe Truth Social, a declarat că SUA vor percepe o taxă de import de 10% începând din februarie pentru bunurile din țările participante la misiunea europeană de analiză.
Rata ar urma să urce la 25% pe 1 iunie dacă nu se va ajunge la un acord pentru „achiziționarea completă și totală a Groenlandei” de către Statele Unite.
O sursă din interiorul guvernului britanic a declarat: „Problema este că nu putem controla ce se difuzează pe rețelele americane și ce se șoptește la urechea președintelui”.
Editor : Ș.R.
