Marile proiecte din rețeaua europeană de transport sunt mult întârziate și riscă să rateze obiectivele pentru 2030, în pofida miliardelor de euro alocate din fonduri ale UE, avertizează auditorii europeni. Întârzierile afectează conectivitatea, comerțul și reducerea emisiilor din transport, arată un raport al Curții Europene de Conturi, prezentat de Euronews.
Întârzieri majore la proiecte strategice de transport
Proiecte de transport esențiale, menite să crească conectivitatea persoanelor și a mărfurilor în întreaga Uniune Europeană până în 2030, sunt cu mult în urma graficului, în pofida celor 15,3 miliarde de euro investiți din fonduri europene din 2020, arată cel mai recent raport al European Court of Auditors (ECA), publicat luni.
Legislația UE destinată îmbunătățirii rețelelor de transport, Trans-European Transport Network (TEN-T), a fost adoptată în 2013, dar a suferit întârzieri majore, mai întâi din cauza pandemiei de COVID-19, apoi din cauza invaziei la scară largă a Rusiei în Ucraina, care a dus la creșteri masive ale prețurilor la energie și în construcții.
Auditorii europeni notează că cele opt megaproiecte evaluate anterior în 2020 și reanalizate în raportul actual au înregistrat, în ansamblu, o creștere reală a costurilor de 47% față de estimările inițiale.
Datele din 2025 arată că majorările de cost au crescut și mai mult, depășind 82%, două dintre proiectele auditate contribuind decisiv la acest decalaj: Rail Baltica, destinat integrării statelor baltice în rețeaua feroviară europeană, și Lyon-Turin rail link, care ar trebui să conecteze rețelele de cale ferată de mare viteză ale Franței și Italiei.
Supraveghere slabă din partea Comisiei Europene
Supravegherea de către executivul UE a finalizării coridoarelor rețelei centrale de către statele membre „a rămas distantă”, se arată în raport, auditorii susținând că Comisia Europeană ar fi trebuit să fie mai proactivă, în condițiile în care un raport ECA din 2020 semnala deja întârzieri majore, creșteri de costuri și deficiențe în supraveghere.
„Am transmis, de asemenea, Comisiei un set de recomandări menite să îmbunătățească gestionarea financiară a cofinanțării europene acordate megaproiectelor”, se arată în raportul ECA.
Neîndeplinirea obiectivelor TEN-T subminează grav țintele UE pentru 2030, deoarece transporturile sunt esențiale pentru economia Europei și pentru obiectivele climatice. Întârzierile în proiectele feroviare, de transport pe căi navigabile și în infrastructura curată mențin emisiile la niveluri ridicate, punând în pericol obiectivul UE de neutralitate climatică până în 2050.
În plus, un sistem de transport fragmentat și ineficient va duce inevitabil la costuri mai mari pentru companii și consumatori și va reduce oportunitățile comerciale în interiorul UE.
Chiar dacă ritmul creșterii costurilor a încetinit în ultimii ani, auditorii europeni arată că costurile de construcție ale Canalului Sena–Nord Europa s-au triplat de la lansarea proiectului.
„Infrastructurile emblematice de transport ale UE ar trebui să remodeleze Europa, să apropie oamenii și să faciliteze activitatea economică”, a declarat Annemie Turtelboom, membră ECA și coordonatoarea raportului.
„Dar, la trei decenii după ce majoritatea acestor proiecte au fost concepute, suntem încă departe de finalizarea lor și departe de îmbunătățirile vizate în fluxurile de pasageri și marfă din Europa.”
Opt proiecte majore, 13 state membre implicate
Auditorii UE au evaluat opt proiecte majore în raportul lor: patru proiecte feroviare (Rail Baltica, Lyon–Turin, Brenner Base Tunnel, Basque Y), o cale navigabilă (Seine-Scheldt), o autostradă (A1 Romania) și două conexiuni multimodale (Fehmarn Belt link și E59 rail link).
Aceste proiecte implică direct 13 state membre UE: Belgia, Danemarca, Germania, Estonia, Spania, Franța, Italia, Letonia, Lituania, Austria, Polonia, România și Finlanda.
„Concluzia este lipsită de echivoc: obiectivul pentru 2030 privind finalizarea rețelei centrale TEN-T va fi, fără îndoială, ratat”, avertizează auditorii europeni.
Termene amânate cu până la 17 ani
Raportul ECA din 2020 privind implementarea TEN-T indica o întârziere medie de 11 ani față de termenele inițiale. Raportul din 2025 arată o agravare a situației, cu o întârziere medie de 17 ani pentru cinci dintre proiectele analizate.
Linia feroviară Basque Y, care ar fi trebuit să fie operațională în 2010 conform calendarului inițial și în 2023 potrivit planului revizuit din 2020, este acum estimată a fi gata cel mai devreme în 2030.
Deschiderea legăturii feroviare Lyon–Turin este prognozată pentru 2033, față de obiectivul inițial din 2015 sau cel revizuit din 2030, iar Tunelul de bază Brenner este așteptat să fie inaugurat cel mai devreme în 2032, nu în 2016 sau 2028.
În cazul Canalului Sena–Nord Europa, proiectul trebuia inițial să devină operațional în 2010, termen amânat ulterior pentru 2028. În prezent, 2032 este considerat un scenariu mai probabil.
Auditorii UE: obiectivul pentru 2030 va fi ratat
TEN-T a fost propusă la începutul anilor ’90, ca parte a eforturilor UE de consolidare a pieței interne și de îmbunătățire a conectivității între statele membre. Primele orientări au fost adoptate în 1996 și vizau o listă de proiecte prioritare, în special infrastructuri transfrontaliere majore.
Ulterior, politica a evoluat pentru a aborda lacunele, blocajele și fragmentarea tehnică, în special în domeniul feroviar, al căilor navigabile interioare, porturilor și sistemelor inteligente de transport. Reforma majoră din 2013 a introdus o structură pe două niveluri, cu rute ce ar trebui finalizate până în 2030 și o rețea extinsă prevăzută pentru 2050.
Cea mai recentă revizuire, din 2024, a fost concepută pentru a alinia TEN-T cu Pactul Verde European și cu obiectivele de apărare ale UE.
„Acordul este sub așteptările noastre și ridică semne de întrebare cu privire la angajamentul real al statelor membre de a crea o rețea de transport europeană funcțională”, a declarat fosta eurodeputată Barbara Thaler (PPE/Austria), după ultima revizuire a TEN-T, avertizând că prioritățile naționale pun în pericol obiectivele comune europene.
„Constrângerile impuse trenurilor de marfă creează și mai multe discrepanțe între transportul feroviar și celelalte moduri de transport și contravin angajamentului UE de a muta traficul de pe șosea pe cale ferată”, a mai spus aceasta.
În 2024, Community of European Railway and Infrastructure Companies (CER) a avertizat că finalizarea TEN-T necesită „investiții masive”: 500 de miliarde de euro până în 2030 și 1.500 de miliarde de euro până în 2050.
„Noul mecanism Connecting Europe Facility, instrumentul dedicat de finanțare al UE, ar trebui majorat la cel puțin 100 de miliarde de euro în următorul buget multianual al UE (2028–2035) și completat cu alte fonduri, pentru a putea atinge noile obiective TEN-T și termenele de finalizare”, se arată într-un comunicat al CER.
Editor : Ș.A.
