Majoritatea alunițelor sunt inofensive și trec adesea neobservate, însă unele pot ascunde riscuri semnificative pentru sănătate. Monitorizarea atentă a pielii, consulturile dermatologice periodice și respectarea recomandărilor preventive sunt esențiale pentru depistarea timpurie a melanomului, una dintre cele mai agresive forme de cancer cutanat. Amalia Anghel, medic primar dermatovenerolog a explicat pentru Digi24.ro care sunt semnele de alarmă ce impun prezentarea la medic.
Alunițele se manifestă în diverse forme și dimensiuni, fiecare prezentând caracteristici specifice și un potențial diferit de risc pentru sănătatea pielii.
Ce sunt alunițele
„Alunițele, denumite medical nevi pigmentari, sunt leziuni cutanate rezultate din acumularea locală a melanocitelor, celulele responsabile de producerea melaninei. Acestea pot fi plate sau ușor proeminente, cu aspect uniform sau variat, și se pot forma/apărea pe orice zonă a corpului.
Majoritatea sunt benigne (necanceroase) și rămân stabile pe parcursul vieții, însă unele pot suferi modificări care impun evaluări dermatologice și dermatoscopice amănunțite pentru a exclude riscurile oncologice.”, a explicat Amalia Anghel, medic specialist în dermatovenerologie și doctor în științele medicale, cu doctorat în melanom
Tipurile de alunițe și riscurile asociate
Alunițele congenitale
Alunițele congenitale apar pe corp de la naștere sau în primii ani de viață. Cele de dimensiuni mari prezintă un risc mai ridicat de transformare malignă, ceea ce înseamnă că pot deveni canceroase.
Alunițele dobândite
Alunițele dobândite apar pe parcursul vieții și se împart în două categorii principale:
- Alunițe comune – au formă regulată, margini bine delimitate și culoare uniformă, prezentând un risc redus pentru sănătate;
- Alunițe atipice – se caracterizează prin margini neregulate, variații de culoare și dimensiuni mai mari. Prezența lor poate crește riscul de melanom, în special la persoanele cu antecedente familiale sau cu un număr mare de leziuni pigmentare.
Principalii factori care duc la formarea alunițelor
- Genetica – determină numărul și tipul alunițelor, explicând de ce unele persoane au mai multe leziuni sau forme diferite;
- Expunerea la radiațiile ultraviolete – arsuri solare repetate, în special în copilărie și adolescență, pot favoriza apariția de alunițe și cresc riscul ca acestea să sufere modificări maligne;
- Expunerea intensă și intermitentă la soare – chiar și pe perioade scurte, arsurile solare severe pot avea efecte pe termen lung și reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc;
- Modificările hormonale – perioade precum pubertatea, sarcina sau anumite tratamente hormonale pot determina apariția de alunițe noi sau modificarea celor existente.
Semne de alarmă ale alunițelor: Când trebuie consultat un dermatolog imediat
Orice modificare recentă a unei alunițe trebuie evaluată de un medic dermatolog. Pentru autoexaminare, specialiștii recomandă regula ABCDE, un ghid util pentru identificarea semnelor de alarmă:
- „A – Asimetria: alunița nu are aceeași formă pe ambele jumătăți; dacă o împărți în două, jumătățile nu se potrivesc.;
- B – Margini neregulate: conturul aluniței este zimțat, neclar sau difuz, nu bine delimitat;
- C – Culoare variabilă: alunița are mai multe nuanțe (maro, negru, roșu, alb) sau își schimbă culoarea în timp;
- D – Diametru mare: peste 6 milimetri sau în creștere rapidă;
- E – Evoluție rapidă: modificări vizibile într-un timp scurt.
De asemenea, alunițele care sângerează, provoacă mâncărime, devin dureroase sau se inflamează necesită evaluare dermatologică imediată. Un aspect extrem de important este faptul că majoritatea melanoamelor sunt leziuni nou apărute, nu transformări ale unor alunițe vechi, ceea ce face esențială evaluarea oricărei leziuni pigmentare recente.”, a mai explicat sursa Digi24.ro
Cum se evaluează riscul unei alunițe
„Diagnosticul începe cu un consult dermatologic complet, completat de dermatoscopie, o metodă care permite analiza detaliată a structurii aluniței, dincolo de ceea ce se observă cu ochiul liber.
Realizarea anuală a hărții dermatoscopice digitale este deosebit de importantă, oferind o imagine completă a tuturor nevilor pigmentari și facilitând compararea lor în timp. Aceasta ajută la identificarea modificărilor subtile sau a leziunilor nou apărute.
În cazul suspiciunii de malignitate, se recomandă excizia chirurgicală completă, urmată de examen histopatologic obligatoriu. Când melanomul este descoperit în stadii incipiente, tratamentul este simplu și are o rată foarte mare de vindecare.
Ce riscuri sunt pentru alunițele apărute după vârsta de 30 de ani
După vârsta de 30 de ani, apariția alunițelor noi este mai puțin frecventă, însă atunci când acestea se formează, ele pot fi determinate de expunerea cumulativă la soare, de modificările hormonale sau de procesele naturale de îmbătrânire a pielii. Deoarece majoritatea melanoamelor se dezvoltă pe alunițe recent apărute, evaluarea dermatoscopică periodică devine esențială pentru diagnosticarea precoce.”, potrivit medicului dermatolog
Cum prevenim cancerul de piele
- Limitarea expunerii la soare – de evitat orele de vârf, între 11 și 16;
- Fotoprotecție zilnică – utilizarea unei creme cu SPF 50 chiar și în zile înnorate;
- Evitarea solarului – bronzatul artificial crește riscul de cancer de piele;
- Haine de protecție – pălării, mâneci lungi și ochelari de soare pentru a reduce expunerea;
- Autoexaminarea regulată a pielii – verificarea alunițelor și orice leziune nouă sau modificată;
- Control dermatologic periodic – la șase luni, ideal cu hartă dermatoscopică, pentru depistarea precoce a melanoamelor, inclusiv a celor nou apărute.
Prin atenție la modificările pielii și prin consultații dermatologice regulate, riscul de complicații poate fi redus semnificativ, iar sănătatea pielii poate fi protejată pe termen lung.”, conchide medicul dermatovenerolog Amalia Anghel
